Izvorul Tămăduirii, sărbătoare dedicată Maicii Domnului, este celebrată în prima vineri după Paște și amintește de minunile săvârșite prin harul Fecioarei Maria, în special de izvorul făcător de minuni de lângă Constantinopol. Credincioșii merg la biserică pentru rugăciuni de sănătate și participă la slujba de sfințire a apei — Aghiasma mică.
Fiind o zi cu cruce roșie, tradiția impune evitarea treburilor casnice: nu se spală rufe, nu se face curățenie, nu se spală vase și nu se desfășoară activități gospodărești. Se consideră că apa are o putere specială în această zi, iar folosirea ei în scopuri „murdare” este lipsită de respect.
Tot astăzi, credincioșii sunt îndemnați să evite certurile și vorbele urâte. Izvorul Tămăduirii este o zi a liniștii și a vindecării, iar tradiția spune că împăcarea și iertarea aduc binecuvântare.
Munca agricolă este, de asemenea, interzisă. Se crede că pământul trebuie lăsat să se odihnească, iar cei care sapă sau seamănă în această zi pot avea parte de recolte slabe sau necazuri. Deși sărbătoarea este una luminoasă, petrecerile zgomotoase sunt considerate nepotrivite.
Un obicei important al zilei este pomana. Credincioșii oferă daruri pentru sufletele celor adormiți și pentru sănătatea celor vii, iar refuzul acestora este privit ca un gest de rău augur. Totodată, se spune că faptele bune făcute de Izvorul Tămăduirii „se întorc însutit”, fiind un prilej de ajutorare a celor nevoiași.
