Acasă Locale Stiri Satu Mare Legea referendumului, amânată pentru 14 noiembrie la CC. Ce judecători au lipsit...

Legea referendumului, amânată pentru 14 noiembrie la CC. Ce judecători au lipsit de la ședință

Curtea Constituțională a amânat, miercuri, dezbaterile privind sesizarea președintelui Traian Băsescu legată de Legea referendumului, pentru data de 14 noiembrie. Motivul amânării a fost, potrivit președintelui Curții Constituționale, Augustin Zegrean, imposibilitatea constituirii completului de ședință, întrucât de la reuniune au lipsit trei membri ai CC.

„Amânăm dezbaterile pentru data de 14 noiembrie din imposibilitatea constituirii legale a completului. (…) Minim șase trebuia să fie prezenți, numai că este o decizie importantă și nu putem să o luăm, așa, în fuga calului, cu patru … data trecută, când noi am dezbătut-o a fost … doi dintre cei prezenți au avut o opinie separată. Se presupune că ar fi fost, dacă își păstrează votul, nu puteam să votăm oricum”, a precizat Zegrean.

De la ședința Curții Constituționale de miercuri au lipsit Iulia Motoc (aleasă recent de plenul APCE pentru postul de judecător la CEDO, judecător CC din 2010, când a fost desemnată de Senat, la propunerea PDL și a grupului independenților), Petre Lăzăroiu și Daniel Morar (propuși de Președinție la Curtea Constituțională).

Șeful statului a trimis președintelui Curții Constituționale, Augustin Zegrean, în 21 septembrie, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Președintele Traian Băsescu a arătat în sesizare că legea este neconstituțională deoarece contravine dispozițiilor articolului 1, alineatul 3 din Constituție, potrivit cărora „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate”.

De asemenea, în sesizarea de neconstituționalitate se arată că legea încalcă prevederile articolului 2, alineatele 1 și 2 din Constituție, prin care se stipulează că „suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum” și că „niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”.

Traian Băsescu susține că ar trebui ca legea să prevadă că pentru validarea referendumului este necesar un cvorum de 50 la sută plus unu.

În 29 mai, Camera Deputaților a adoptat, cu 221 de voturi „pentru”, 73 de voturi „împotrivă” și două abțineri, proiectul de lege privind reducerea pragului de prezență la referendum la 30 la sută. Inițiativa legislativă, semnată de Valeriu Zgonea, Florin Iordache, Eugen Nicolicea și Bogdan Ciucă, a modificat Legea referendumului în sensul reducerii pragului de prezență la acest tip de scrutin de la 50 la 30 la sută, dar și introducerea condiției unui vot de 25 la sută din alegători pentru validarea rezultatelor.

PDL a sesizat la rândul său Curtea Constituțională în legătură cu această lege.

Modificarea Legii referendumului prin care se reduce la 30 la sută pragul la referendum este constituțională în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii, a decis, în 26 iunie, Curtea Constituțională.

Președintele Curții Constituționale și judecătorii CC Daniel Morar și Ștefan Minea au formulat o opinie separată, la acel moment, în care au susținut că prevederi din lege duc la „înfrângerea” suveranității și la alterarea legitimității deciziilor.

Cei trei judecători argumentau că definirea democrației se face ca „guvernare de către și pentru popor”, ceea ce conduce la ideea că guvernarea se face în numele unei majorități.

„Majoritățile trebuie să guverneze și minoritățile trebuie să se exprime și, eventual să se opună. Democrația trebuie să se manifeste în cadrul a două coordonate: pe de o parte, toți cetățenii care sunt afectați de o decizie trebuie să aibă șansa de a participa la luarea deciziei, fie în mod direct, fie prin reprezentanți aleși și, pe de altă parte, decizia finală trebuie să reflecte voința majorității cetățenilor, manifestată direct sau mediat”, argumentau judecătorii CC, în opinia separată.

De asemenea, ei susțineau că „principiul majorității este singura consecință posibilă a modelului democratic”.

Președintele Traian Băsescu declara în iulie, răspuzând unei întrebări legate de decizia CC privind Legea referendumului, că nu înțelege termenul de „un an” fixat de această instituție, precizând că acesta este „greșit fixat”.

„Curtea Constituțională nu a protejat procesul de revizuire a Constituției, care a început deja”, a spus atunci Băsescu, menționând că nu vrea să se înțeleagă că ar critica Curtea Constituțională.

2 COMENTARII

Comments are closed.

- Advertisment -

Cele mai populare

Vă prezentăm 10 alimente toxice, care îngrașă și conțin multe chimicale. Iată cu ce le puteți înlocui

Un stil de viață sănătos implică hrană cât mai naturală, fără alimente procesate și pline de chimicale, sport...

Eşalonări pe 12 luni la plata taxelor în contextul pandemiei

Firmele care au obligații fiscale neachitate ulterior declarării stării de urgență (COVID-19) vor putea solicita eșalonarea plății acestor sume pe o perioadă...

Juventus a învins la limită pe teren propriu

Formația italiana Juventus a primit vizita maghiarilor de la Ferencvaros marți seară într-o partidă care a contat pentru...

Liverpool neputincioasă în meciul cu Atalanta

Miercuri seara Liverpool a primit vizita celor de la Atalanta în etapa cu numărul 4 din grupele Ligii...

Comentarii recente