Noua listă de medicamente compensate și gratuite, care va intra în vigoare în primul semestru din 2014, la șase ani de la ultima actualizare, curpinde 1.320 de substanțe active, 140 din ele fiind molecule noi, potrivit unui proiect al Ministerului Sănătății.
Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică, până în 27 martie, unproiect de hotărâre de Guvern (HG) privind modificarea și completarea HG din 2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Lista cuprinde în total 1.320 de denumiri comune internaționale – DCI (substanțe active), dintre care 140 sunt molecule noi sau la care a fost extinsă recomandarea terapeutică și pentru alte suferințe.
Potrivit proiectului, sunt compensate cu 90 la sută 157 de substanțe active, iar cu 50 la sută – 241.
De asemenea, 152 de substanțe active sunt corespunzătoare medicamentelor gratuite de care beneficiază copiii până la 18 ani, tinerii de la 18 la 26 de ani dacă sunt elevi, ucenici sau studenți, dacă nu realizează venituri, precum și gravide și lehuze, în tratamentul ambulatoriu.
Cele mai multe molecule noi sunt destinate, în principal, tratării cancerului, diabetului, afecțiunilor cardiovasculare, afecțiunilor psihice, hepatitelor cronice de etiologie virală, precum și bolilor rare fără a se limita doar la aceste patologii.
Analiza de impact bugetar a estimat un impact pozitiv de 592 milioane lei pentru anul 2014, sumă care va fi acoperită prin implementarea politicilor de reducere a cheltuielilor cu medicamentele (taxa claw-back, revizuirea prețurilor la medicamente, acorduri de partajare a riscurilor între finanțator și producator, audit al prescripției medicale), se arată în nota de fundamentare a proiectului.
După anul 2008, în România pacienții nu au mai avut acces, în regim compensat, la tratamente noi. În felul acesta, se produce un decalaj considerabil între tratamentele disponibile pacienților din alte țări europene și pacienții români, dar și o limitare a drepturilor acestora la tratamente de ultimă generație
