Rata şomajului din luna mai 2024 a fost de 5,4%, în creștere față de cea înregistrată în luna aprilie 2024, a transmis marți Statistica. Asistăm și la un aparent paradox: crește numărul de șomeri, dar crește și numărul locurilor de muncă rămase ne-ocupate.
În trimestrul I 2024, numărul locurilor de muncă vacante a fost 35.000, în creştere cu 1700 față de trimestrul anterior.
Avem peste 450.000 de șomeri BIM. Un sfert sunt tineri sub 24 de ani
La grupa de vârstă 15-19 ani rata șomajului a crescut anul trecut de la 41% (în primele luni) la 46% în ultima parte a lui 2023. Practic, unul din doi tineri e șomer.
De asemenea, la grupa de vârstă 35-39 de ani rata șomajului a urcat din vara trecută până la finalul anului de la 4,9 la 5,3%
Care este explicația acestui aparent paradox între creșterea locurilor de muncă vacante și șomajul în creștere? Nivelul de educație și schimbările demografice (îmbătrânirea populației și aptitudinile precare în materie de digitalizare) ar putea fi una din explicații.
Populația României este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința ponderii persoanelor care au competențe digitale de bază, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Tranziția digitală la care asistăm necesită competențe noi, iar lipsa forței de muncă este a doua îngrijorare a firmelor, potrivit ultimei ediții a studiului Confidex lansat de Impetum Group.
O treime din populația activă are peste 50 de ani. Iar aproape 30% din lucrători au un nivel de educație scăzut (8 clase)
Dacă analizăm forța de muncă în ansamblu, aproape o treime din populația activă are peste 50 de ani. Aproape 30% din populația activă are un nivel de educație scăzut (8 clase). Circa 60% din lucrători au liceul la bază iar restul au studii superioare, potrivit datelor centralizate de Statistică.
Dacă te uiți pe grupe de vârstă, cei de peste 50 de ani au preponderent studii liceale (70%) sau gimnaziale (peste 20%), în contrast puternic cu grupa de vârstă 25-34 de ani. Acest lucru le face dificilă reintrarea pe piața muncii dacă devin șomeri, ceea ce contribuie la perioade mai lungi de șomaj și, în cele din urmă, îi descurajează să caute noi locuri de muncă.
Românii de peste 65 de ani care vor lucra în 2035 se vor tripla ca număr față de cei de 65+ care lucrează acum
Dealtfel, populația în vârstă de peste 65 de ani care va lucra în 2035 se va tripla ca număr față de cei de 65+ care lucrează acum, a explicat într-o discuție cu HotNews prof. dr. Cătălin Ghinăraru, bazându-se pe datele Cedefop, una dintre agențiile descentralizate ale Uniunii Europene care face periodic proiecții pe piața muncii. Ca pondere în populație, seniorii vor depăși pragul de 30%, confirmând procesul de îmbătrânire severă a țării.
În urmă cu 30 de ani, ponderea lor abia ajungea la 13%, mai spune cercetătorul român, expertul pe care Comisia Europeană îl sună când discută despre piața muncii din România.
„Partea bună este că populația ocupată e în creștere și se va mări cu circa 1% pe an, ceea ce înseamnă o creștere anuală peste media UE-27 ”, explică Ghinăraru. Cercetătorul estimase încă de acum 30 de ani că va trebui să facem față provocării numite ”România multiculturală”, odată cu acoperirea posturilor vacante cu imigranți aduși din afara țării.
Cererea și oferta de muncă sunt decuplate în România, deoarece numărul tot mai mare de absolvenți se va confrunta cu o piață a muncii în care oportunitățile de angajare nu se vor potrivi cu pregătirea lor, arată un raport publicat acum câteva zile de Cedefop.
Populația României va scădea cu 9% în următorii 10 ani. UE estimează o scădere „abruptă” a populației de 15-54 de ani și o creștere a celei de 65 de ani și peste
Modificările forței de muncă din România în următorii 10 ani vor fi determinate de îmbătrânirea populației și de ratele de participare în creștere la majoritatea grupelor de vârstă.
Forța de muncă totală din România va crește cu 6% în următorii 10 ani, față de scăderea cu 6% în ultimii 15 ani, arată datele Cedefop, consultate de HotNews.
De asemenea, rata de participare totală în România va crește cu 9 pp în perioada 2020-35, comparativ cu o creștere de numai 1 pp pentru UE-27. Asta în condițiile în care populația totală va scădea cu 9% în perioada 2020-35, așa cum în intervalul 2005-2020 a scăzut cu 8%.
În industrie vor scădea joburile de directori executivi, oficiali superiori și manageri și vor crește câteva ocupații de nivel mediu: asamblatori, funcționari, și joburile din vânzări.
De asemenea, ocupațiile care nu necesită calificări înalte vor crește, cu excepția muncitorilor din minerit, construcții și transport.
Va crește ceva mai lent și ponderea lucrătorilor calificați, de la 23% în 2022 la 27% în 2035.
