joi, martie 28, 2024
AcasăEditorialPopulismul

Populismul

Populismul cu iz electoral bântuie cu o forță din ce în ce mai mare pe măsură ce intervalul care ne desparte de alegerea din noiembrie se micșorează.

Aproape zilnic și cu o remarcabilă asiduitate apar tot felul de opinii, inițiative, proiecte de acte normative care „miroase” de la distanță a tentativă de a mai câștiga niște intenții de vot în beneficiul unuia sau altuia (mai mult, unuia) dintre candidații care se vor prinde în hora electorală. Iar atunci când inițiatorii se găsesc în arealul puterii, soluțiile devin cu atât mai facile.

Când candidații de la bacalaureat primesc ca teme de examen subiecte cu mult sub cerințele elementare ale programei liceale, când un proiect de cod fiscal e retras cu grăbire din spațiul de dezbatere chiar de către cei care l-au lansat, când se lansează pe piață programe de ajutor de stat, așa cum este cea numită cu drept cuvânt ”electorata”, adică păsuirea tot pe speze publice a datornicilor de la bănci, avem de-a face cu măsuri cu caracter populist și demagogic prin care, cu banii altora (adică, ai noștri) se fac cadouri în vederea câștigării unui meci de către cei care se recomanda a fi reprezentanții noștri de drept.

Desigur că asemenea tentații și tendințe n-au fost inventate nicidecum de actuala guvernare. Ele sunt prezente în praxis-ul politicienilor dintotdeauna și de peste tot. Măcar în asemenea momente, cele de dinaintea unor confruntări electorale, Măria-sa, alegătorul, trebuie elogiat, flatat, cadorisit (tot din banii lui), trebuie să se simtă important, puternic, indispensabil. Chiar dacă placa urmează să se schimbe fundamental a doua zi, după.

Exista, sau măcar ar trebui să existe totuși o limită cutumiară ori auto-impusă în anvergura unor asemenea, să le zicem, pomeni, pentru că ele în cele din urmă se răzbună. Trebuie ca inițiatorii să nu sară calul, afrontând prin ele morala, legislația și bunul simț.

Ca argument (contrar) al celor de mai sus vom aduce niște indicații năucitoare ale primului-ministru într-o recentă ședință de guvern privind amnistierea unor fraude în sistemul public de pensii, anchetate de DNA. În ședința cu pricina Victor Ponta i-a cerut ministrului muncii, Rovana Plumb, să vină cu o soluție de amnistie în cazul unor pensionari anchetați de DNA pentru că au obținut pensii ilegale pe baza unor demersuri frauduloase de întocmire a actelor specifice. Mai simplu spus, oferind mită și foloase necuvenite unor cadre medicale în schimbul unor diagnostice false care să le faciliteze ieșirea anticipată la pensie sau încadrarea într-o categorie de pensionare mai favorabilă. Deci, și mai simplu spus, pentru facilitarea unui furt cu acte în regulă din fondurile publice de pensii, care oricum sunt și așa într-o stare

jalnică.

Din păcate, tărășenia s-a soldat în județul cu un trist renume Argeș și cu trei sinucideri ale unor pensionari înspăimântați de perspectiva returnării sumelor necuvenit încasate. În anumite cazuri, culpa aparținând funcționarilor din sistem care au calculat greșit cuantumul unor pensii.

Argumentul premierului a fost aiuritor. Cică, ar fi vorba de un mic ajutor pentru unii care au greșit, dar n-au făcut-o ca să se îmbogățească. Ar fi vorba, adică, de un furtișag mai mic și mai scuzabil, care poate fi trecut cu vederea, de vreme ce respectivii n-au vrut să se îmbogățească, ci doar s-o ducă ceva mai bine.

Am putea înțelege unele resorturi din demersul premierului. Cum ar fi: tragedia celor care și-au pus capăt zilelor de rușine sau disperare, conștiința faptului că din pensia medie, pe care o livrează sistemul public de pensii, ești condamnat la mizerie perenă. Dar subzistă în chestiune tot felul de întrebări. Care sunt furturile scuzabile și de la ce nivel putem vorbi de ele? Ce ne facem cu legile în vigoare? Le anulăm prin hotărâri de guvern? Cât de scuzabile sunt manoperele acelor cadre medicale care încasează șpăgi de loc modice prin fraudarea principiilor care trebuie să stea la baza activității lor? Nici ei n-au vrut să se îmbogățească?

O posibilă amnistie ar fi eventual admisibilă doar în cazul celor de bună credință, care n-au nicio vină că li s-au calculat pensii majorate și n-au resurse să restituie sumele necuvenit încasate. Mai puțin sau deloc în cazul celor care au fraudat cu bună știință normele legale. Furtul e furt oricum am lua-o. Iar dacă cineva crede că asemenea măsuri aduc voturi, ar fi bine să realizeze că marea majoritate a pensionarilor onești, care încasează exact pensia corectă pe care legea le-o acordă, nu va vedea cu ochi buni favorizarea hoților, chiar dacă aceștia sunt din rândul categoriei pe care ei o reprezintă.

- Advertisment -spot_img

Cele mai populare

Comentarii recente