miercuri, aprilie 24, 2024
AcasăLocaleStiri Satu MareRomânia, exemplu de urmat, Slovacia a reușit să spună nu șovinismului

România, exemplu de urmat, Slovacia a reușit să spună nu șovinismului

Slovacia-vs-iredentismul-Maghiar_Romania-cat-mai-asteptam2-600x315

Maniera intransigentă, corectă și europeană în care Slovacia a rezolvat problema neorevizionismului maghiar intern – care amenință siguranța sa națională a generat un sentiment de admirație totală și de respect sincer față de această țară.

Slovacia dovedește Europei și lumii întregi că, deși este un stat mic ca teritoriu și populație, posedă o splendidă calitate, specifică numai statelor puternic consolidate ca democrații, anume aceea a unei impresionante demnități naționale și prin aceasta că este un stat mare.

Principiul care a generat o asemenea atitudine politică și națională a Slovaciei nu este o invenție a acestei țări, nici nu a fost descoperit acum după îndelungi căutări, necunoscut zilelor noastre, ci este unul vechi decând lumea și la îndemâna oricărei țări care dorește cu adevărat să-și apere interesele naționale fundamentale. A fost și este un principiu axat pe patriotism, demnitate națională și apărarea cu fermitate a intereselor supreme de stat.

Rememorarea câtorva acțiuni întreprinse de statul slovac împotriva neorevizionismului revanșard, șovin și exclusivist etnic, practicat tenace de Ungaria, se impune pentru noi românii.

România este, la fel, o țintă permanentă a politicii extremist – revanșarde a Budapestei, iar atitudinea Slovaciei ne oferă modul în care această țară a știut să contracareze acțiunile respective și să se protejeze.

Un exemplu elocvent în acest sens l-a reprezentat refuzul autorităților slovace de a permite, în august 2009, intrarea în țară a președintelui Ungariei, Laszlo Solyom, cu intenția de a inaugura o statuie a „Sf. Stefan”, în localitatea Komarno, cu concentrație de etnici maghiari.

Refuzul Slovaciei a avut o motivare inatacabilă anume că vizita preconizată coincidea cu împlinirea a 41 de ani de la invazia trupelor Tratatului de la Varșovia, între care și cele ale Ungariei, în Cehoslovacia.

Întrucât nu s-a ținut seama de anunțul făcut pe canale diplomatice că „vizita nu este binevenită”, Laszlo Solyom a fost oprit la granița statului slovac fiind nevoit să facă cale întoarsă; a fost declarat „persona non grata”!

Prin această decizie autoritățile slovace au preîntâmpinat organizarea pe teritoriu slovac a unor manifestări cu caracter revizionist, revanșard și șovin maghiare care erau preconizate a se desfășura cu prilejul vizitei lui Slyom.

De asemenea, Slovacia a făcut față cu succes intenției Ungariei de a acorda cetățenia ungară etnicilor minoritari maghiari de pe teritoriul național slovac prin adoptarea de către parlamentul ungar a unei legi în acest sens (mai 2010). Reacția a fost una la fel de fermă, neezitantă și perfect legală prin adoptarea legii care prevede că se interzice dubla cetățenie, iar etnicii maghiari care dețin cetățenia ungară nu pot ocupa funcții publice în Slovacia.

Atitudinea statului slovac, în acest caz, a fost una logică fiind arhicunoscut faptul, probat nu de puține ori de-a lungul istoriei, că loialitatea nu poate fi împărțită, ea poate fi doar una și față de o singură țară.

Cu atât mai mult cu cât politica Ungariei față de Slovacia este una revanșardă, de revizuire a tratatelor de pace, de după Primul Război Mondial, care au consființit crearea statului Cehoslovac și desfințarea iluzoriei Ungarii Mari!

Semnificativă în această situație a fost solidarizarea cu Slovacia a lui Vaclav Klaus, președintele Cehiei.

La fel, în baza aceluiași principiu al primordialității interesului național, autoritățile slovace au implementat regionalizarea respingând organizarea administrativ-teritorială pe criterii etnice, evitând astfel apariția acelei „mici Ungarii” pe teritoriul său, atât de mult dorite de Ungaria și subordonate total intereselor acesteia, nu numai în cazul de față dar și în cel al României, Ucrainei, Serbiei, etc., peste tot unde există o minoritate maghiară.

Deosebit de consecvent în planul contracarării acțiunilor neorevizioniste, extremiste, revanșarde și de amestec în problemele sale interne, inițiate în prezent de Ungaria, statul slovac a interzis desfășurarea pe teritoriul său, la Komarno, în ziua de 27 iunie 2012, a ședinței unei comisii a Parlamentului Ungariei.

Și în acest caz, ca și în altele, Ungaria fidelă „principiului” care guvernează politica sa externă în raport cu țările pe teritoriul cărora există etnici minoritari maghiari, respectiv amestecul în treburile interne ale acestor state, a intenționat organizarea ședinței menționate fără a consulta, în prealabil, autoritățile slovace. În acest context, mai amintim de faptul că trupa rock Karpatia, din Ungaria, este interzisă pe teritoriul Slovaciei, datorită mesajelor extremiste, șovine, xenofobe, rasiste și de susținere a refacerii așa zisei Ungarii Mari, cuprinse în repertoriul ei.

O mențiune se impune, anume că măsurile aplicate de Slovacia, la care am făcut referire, nu au fost criticate de țările membre ale Uniunii Europene, ele nefiind considerate nici nelegale, nici antidemocrate, nici antieuropene, nici antimaghiare!

Fie și la o simplă privire este evidentă asemănarea izbitoare a modului de acțiune practicat de Ungaria, în virtutea doctrinei hungariste a neorevizionismului, extremismului, exclusivismului etnic, separatismului teritorial și șovinismului, în cazul Slovaciei și României!

Toate situațiile din Slovacia, enumerate mai sus, s-au petrecut copie la indigo în România.

Trebuie spus, însă, că în timp ce Slovacia a rezolvat, ferm, logic, fără ezitare, în favoarea sa această situație, România, datorită atitudinii de espectativă și ezitante a autorităților statului, a fost umilită și sfidată de Ungaria!

Din această perspectivă, comparativ, vorbim de un stat slovac puternic apărat printr-o demnitate națională impresionantă și de un stat român vulnerabil în care această calitate esențială pare să nu mai existe.

Autoritățile țării mele, România, nu au considerat până în prezent necesar să găsească și să aplice soluții la aceași problemă.

Cu siguranță că nici nu au fost interesate, în acest sens, dacă este să ținem seama numai și de faptul că modelul slovac era aproape și la îndemână!

Colonel (r) prof. Claudiu Aiudeanu
stefanbadita.wordpress.com prin R.B.N. Press

Sursele imaginilor:

„Romania 1919” – Diasporatv.eu

„BravoSlovacia” – ilustrare originală R.B.N. Press
sursa: romaniabreakingnews

- Advertisment -spot_img

Cele mai populare

Comentarii recente