Datele recente publicate de Eurostat conturează un tablou îngrijorător pentru România: deși se află în rândul statelor cu cele mai mici salarii din Uniunea Europeană, românii suportă unele dintre cele mai ridicate poveri fiscale aplicate veniturilor.
Potrivit statisticilor, o familie cu doi copii rămâne cu doar 66% din venituri după plata taxelor, în timp ce familiile din Slovacia păstrează aproape 90%, iar cele din Polonia peste 87%. Diferențele majore arată presiunea fiscală ridicată asupra veniturilor din România, în ciuda nivelului salarial redus.
România, pe podiumul salariilor minime cele mai mici din UE
La începutul anului, România s-a clasat pe locul trei de la coada clasamentului european privind salariul minim pe economie. Cu un venit minim de 795 de euro pe lună, țara noastră depășește doar Letonia și Bulgaria.
Țările cu cele mai mici salarii minime din UE
- Bulgaria – 620 euro
- Letonia – 780 euro
- România – 795 euro
- Ungaria – 838 euro
În contrast, statele din vestul Europei oferă salarii minime de peste trei ori mai mari decât cele din România.
Țările cu cele mai mari salarii minime din UE
- Franța – 1.823 euro
- Olanda – 2.295 euro
- Germania – 2.343 euro
- Irlanda – 2.391 euro
- Luxemburg – 2.704 euro
Luxemburg rămâne lider detașat, cu cel mai ridicat salariu minim din Uniunea Europeană.
O combinație dificilă: salarii mici, taxe mari
Raportul Eurostat scoate în evidență o realitate dură: românii nu doar că pornesc cu venituri mai mici decât majoritatea europenilor, dar contribuțiile și taxele aplicate salariilor reduc și mai mult puterea de cumpărare. În timp ce alte state reușesc să protejeze veniturile familiilor prin politici fiscale mai prietenoase, România continuă să se confrunte cu un decalaj semnificativ între nivelul de trai și cel al taxării.
