În tradiția populară, ziua de 25 martie, când Biserica Ortodoxă sărbătorește Buna Vestire, este cunoscută și ca Blagoveștenie, Blagoviștenie sau Ziua Cucului. În Bucovina, această zi este considerată la fel de importantă ca Învierea, deoarece fără Buna Vestire, Paștele nu ar fi existat.
Se crede că, în această zi, toate păsările își recapătă glasul, în special cucul, care, după ce a fost uliu peste iarnă, începe să cânte. Pentru ca primul cântec al cucului să nu aducă ghinion, oamenii trebuie să fie pregătiți: să poarte bani, să fie sătui, bine dispuși și fără conflicte. Cucul cântă până la Sânziene sau Sân-Petru, când, se spune, se îneacă cu orz și se transformă din nou în uliu, până la următoarea Buna Vestire.
Tot pe 25 martie, își fac apariția și rândunelele. Tradiția afirmă că, dacă cineva vede prima dată o singură rândunică, va petrece vara singur, dar dacă vede mai multe, va avea companie pe parcursul sezonului. Mai mult, cei care zăresc rândunelele sunt sfătuiți să se spele pe față cu apă rece sau lapte pentru a evita petele sau alunițele.
Se spune că vremea din ziua de Blagoveștenie prevestește cum va fi de Paște și pe parcursul anului. În ajun sau chiar de Buna Vestire, pomii fructiferi sunt amenințați cu tăierea pentru a stimula rodirea, iar stupii sunt scoși afară, dacă acest lucru nu s-a făcut deja pe 17 martie, de Alexii. Totodată, gospodăriile sunt afumate pentru a alunga șerpii și omizile. În Bucovina, era obișnuit să se facă foc în ogradă, iar lângă foc se puneau pâine, sare și o cofă de apă, pentru ca îngerii să aibă ce mânca și bea.
În această zi se permite consumul de pește, iar tradiția spune că este bine ca toți românii să mănânce pește pentru a avea sănătate „ca peștele” tot anul.
Pe 26 martie, a doua zi după Buna Vestire, este cinstit Blagoveșnicul, Sfântul Arhanghel Gavriil, cel care a adus vestea cea mare Preacuratei Fecioare Maria.
