Acasă reportaje Sinagoga ( Tempul Mare ) din Satu Mare, un monument istoric datând...

Sinagoga ( Tempul Mare ) din Satu Mare, un monument istoric datând din 1889 – VIDEO

Sinagoga ( Tempul Mare ) ortodoxă și casa de rugăciuni Talmud Tora sunt amplasate în centrul orașului Satu Mare pe str. Decebal. Fațadele principale ale clădirilor, orientate spre vest, sunt paralele cu frontul stradal, iar în curtea din spatele lor se găsește clădirea sediului Comunității Evreilor din Satu Mare. Tot în curte, între clădirea sinagogii și cea a casei de rugăciune s-a ridicat monumentul comemorativ al evreilor sătmăreni deportați.

Sinagoga, realizată în stil eclectic, se încadrează în tipologia sinagogilor răspândite la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu spațiu longitudinal de structură tip hală și cu galeria femeilor dezvoltată pe trei laturi. Clădirea este orientată est-vest cu fațada principală, cea vestică spre stradă. Fațada principală compusă pe trei axe, pe lângă suprafețele placate cu cărămidă aparentă este caracterizată de marea diversitate a elementelor arhitectonice, ca pilaștrii puternici cu cinci laturi, de înălțime variabilă, încheindu-se deasupra cornișei cu urne decorative, respectiv brâurile și golurile terminate semicircular, cu chenare decorative de tencuială și flancate de pilaștrii cu capiteluri stilizate.

Intrarea principală în holul sinagogii se află în axa centrală a fațadei, iar de o parte și alta sunt intrările secundare mai modeste, care asigură accesul la galeria femeilor. Nivelul intrărilor și cel al galeriei este delimitat pe fațadă de brâu dublu, deasupra căruia, în dreptul intrării principale este o fereastră tripartită amplă, divizată de coloane angajate și încheiate în arce de potcoavă, cuprinsă sub un arc semicircular cu câmpul penetrat de goluri circulare. Deasupra intrărilor secundare sunt ferestre cu închidere semicirculară.

Suprafețele fațadei, delimitate de pilaștrii, sunt încheiate de frontoane triunghiulare și cornișă cu șir de arcade oarbe decorative, frontoanele sunt penetrate de ferestre circulare. Vârful frontoanelor este decorat cu diverse motive ornamentale, peste frontonul central se află plăci de piatră inscripționate amintind de Tablele Legii, iar pe cele laterale palmete decorative. Fațadele laterale sunt alcătuite mai simplu. Fațada nordică și cea sudică este organizată câte pe șase axe, delimitate de pilaștrii și cu ferestre suprapuse încheiate semicircular. Pe ambele fațade este și câte o intrare secundară.
Interiorul sinagogii se accesează printr-un hol (puliș). Spațiul de plan dreptunghiular (heikhal) este divizat în trei nave de stâlpii din fontă cu capiteluri ornamentate, care susțin galeria desfășurată în formă de „U”. În poziție centrală este amplasată bima, un podium cu o masă care servește la citirea Torei, iar în peretele estic (mizrah) se află nișa grandioasă, cu închidere semicirculară și coloane, ocupată de dulapul Torei, separat de spațiul sinagogii cu un grilaj decorativ scund. Pe arcul nișei este o inscripție în limba ebraică, respectiv decorații cu steaua lui David, deasupra dulapului sunt formele caracteristice Tablelor Legii, acestea fiind motive ornamentale specific evreiești. De o parte și alta a nișei, sunt amplasate strane, care odinioară erau rezervate conducătorilor comunității.

Atmosfera orientală din interiorul templului se datorează picturii ornamentale generale, pe suprafața bolții teșite sunt motive geometrice și florale stilizate înconjurate de chenare pătrate sau romboidale, iar decorația pereților este compusă din tipare alternant colorate, reprezentând palmete. Importanță deosebită în decorația interioară au vitraliile compuse din elemente geometrice colorate în alb-mat, albastru și portocaliu, aplicate în golurile de diverse forme și lustra impozantă, de factură orientală, ce atârnă deasupra bimei.

Casa de rugăciuni

Casa de rugăciuni de lângă sinagogă, este o clădire de plan dreptunghiular alcătuită dintr-un hol și un spațiu liturgic cu galerie vestică. Are două accese, poziționate în axele centrale ale fațadelor vest și nord.

Fațada principală, cu decorații arhitecturale din tencuială sub formă de lezene, se încheie cu o cornișă susținută de arcatură oarbă decorativă, deasupra căreia se ridică frontonul de factură barocă având conturul compus din curbe. Zona centrală semicirculară conține steaua lui David, deasupra cu o inscripție în limba ebraică. De o parte și alta a intrării principale dreptunghiulare se află câte o fereastră încheiată cu arc în mâner de coș. Golurile de la parter, precum și ferestrele cu închidere semicirculară de la etaj sunt înconjurate de chenare ornamentale din stuc.

Fațadele laterale sud și nord compuse pe câte patru axe, delimitate de lezene și conținând ferestre suprapuse, cu partea inferioară semicirculară și cea superioară tripartit arcuită, se încheie în atice ondulate, la partea superioară cu arcatură decorativă.

Interiorul se accesează prin holul utilizat ca sală de rugăciune. Opus intrării principale, pe peretele estic se află compoziția tripartită cu nișa Torei, decorată cu coloane și semicoloane, ușa dulapului fiind acoperită de o draperie din catifea abundent brodată cu fire aurii. În fața acesteia, în centrul spațiului liturgic, se găsește bima înconjurată cu un grilaj decorativ. În interior, pereții sunt modest decorați, zugrăveala generală de culoare galben-ocru este ritmată de fâșii verticale albastre cu medalioane circulare având înscrise steaua lui David, armonizând cromatic cu vitraliile ferestrelor.

Ansamblul Sinagogii din Satu Mare a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Satu Mare din anul 2004,  fiind format din 2 obiective: Sinagoga – datând din 1889 și Casa de rugăciune – datând din 1889.

La începutul secolului al XX-lea existau în Satu Mare nu mai puțin de 3 sinagogi și 25 case de rugăciuni.

Astăzi mai poți vedea doar Sinagoga comunității ortodoxe de pe strada Decebal. Templul și Sinagoga, construite la interval de peste 50 de ani, sunt foarte diferite. Și destinația lor diferă, într-o anumită măsură: Sinagoga este exclusiv o casă de rugăciune, pe când în Templu pot fi găzduite și alte activități culturale.

În anul 2004 în curtea Sinagogii a fost inaugurat Monumentul Holocaustului din Satu Mare.

Interiorul Sinagogii se degradează pe zi ce trece

În prezent, aceasta a fost restaurată doar pe exterior, având mari nevoie și de restaurare interioară, deoarece în multe locuri tencuiala a cazut și picturile sunt degradate.

Bancile construite din lemn, sunt luate cu asalt de carii iar,  porumbeii își fac cuiburi prin crăpăturile din turle.

Contactat, președintele Comunității Evreilor Satu Mare, Decsei Nicolae a declarat că “nu avem fonduri pentru restaurarea înterioară, exteriorul a fost restaurat din fonduri venite de la Federația Comunității Evreilor și din donații făcute de un evreu din Cile pe nume Leonardo Klein în valoare de 30.000 de euro.

Prezența evreilor în orașul Satu Mare este atestată pentru prima dată în anul 1623, atunci când guvernatorul Transilvaniei, Gabriel Bethlen (1613-1629), permite stabilirea evreilor în Satu Mare.

În următoarele două secole, recensămintele din Satu Mare constată scăderea numărului evreilor din Satu Mare de la 2.573 în 1787 până la 0 în 1857. În anul 1842, evreii așchenazi au înființat oficial Comunitatea Evreilor din Satu Mare. În 1869, comunitatea evreilor din oraș se divide în evreii ortodocși (conservatori), evreii neologi (liberali) și evreii status-quo ante (independenți). Comunitatea status-quo s-a organizat în 1898, având atunci 120 de membri. În perioada 1903-1905 și-au construit o sinagogă și în 1906 și-au înființat propriul cimitir. Printre rabinii acestei comunități au fost: Alexandru Jordan (1903-1932), Josef Friedmann (1935-1944) și Ernö Klein (1946-1948).

În anul 1864 este deschisă prima școala evreiască din oraș, cu 100 de elevi (băieți și fete), care învățau ebraica și religie. În 1892 se deschide și prima școală de fete, ele neprimind însă educație iudaică. Acest lucru a făcut ca până la sfârșitul secolului al XIX-lea, 69% dintre evreii din localitate să fi absolvit o școală. Inițial învățământul se făcea în limba maghiară, dar din anul 1926 s-a renunțat la folosirea acesteia.

În perioada interbelică, evreii se ocupau cu activitatea comercială (ateliere de croitorie, fabrici de lumânări, fabrici de cărămidă, edituri) sau aveau profesii liberale (bancheri, avocați, medici). Dacă în 1919 erau 8.959 evrei în Satu Mare, în 1935 numărul lor crescuse la 12.000 evrei, pentru ca în 1941 să devină de 12.960 (ceea ce însemna o pondere de 24,9% din populația orașului).

Începerea celui de-al doilea război mondial și anexarea nordului Transilvaniei de către Ungaria ca urmare a Dictatului de la Viena (1940) a însemnat o perioadă de persecuție pentru populația evreiască din teritoriul ocupat. La 5 aprilie 1944 s-a instituit obligația ca evreii să poarte steaua galbenă, iar la 3 mai s-a înființat un ghetou în perimetrul delimitat de străzile Petöfi, Tompa, Avântului, Báthory, Martirilor Deportați, Zrinyi, Retezatului, Kert, Golescu, Károlyi Köz și Kogălniceanu. Acolo urmau să locuiască cei 18.863 evrei concentrați în oraș. În interval de o lună au fost deportați pe rând evreii din ghetou, astfel: 19.05 – 3.006 evrei, 22.05 – 3.300, 26.05 – 3.336, 29.05 – 3.306, 30.05 – 3.300 și 1.06 – 2.615 evrei.

După război, aproximativ 500 de evrei au revenit în oraș, lor adăugându-li-se și evrei din alte localități, astfel că în 1947 numarul lor a ajuns la 5.000. Odată cu instaurarea regimnului comunist, au fost desființate treptat școlile evreiești, copiii evrei învățând în școlile românești. În anul 1950 locuiau în oraș 7.500 evrei. Numărul lor a început să scadă după ce statul comunist a permis emigrarea evreilor în Israel. Ca urmare a acestui exod, la recensământul populației din 1992 doar 205 mai locuiau pe teritoriul jud. Satu Mare, dintre care 52 de persoane locuiau în municipiul Satu Mare.

În anul 1984 a avut loc, în prezența șef-rabinului dr. Moses Rosen, comemorarea a 40 de ani de la deportarea evreilor sătmăreni.

Satu Mare a fost unul din cele mai importante centre rabinice ale Transilvaniei, dinastia hasidică de Sătmar (Szatmar) fiind una dintre cele mai cunoscute dinastii de rabini. Printre rabinii hasidici sătmăreni s-a aflat și Joel Teitelbaum, rabin-șef al orașului New York după cel de-al doilea război mondial.

Astăzi, în Sinagogă se mai organizează doar concerte, iar în Casa de Rugăciuni se mai oficiează slujbe din ce în ce mai puține.  La ora actuală în Satu Mare figurează înscriși în Comunitatea Evreilor 103 persoane.

sinagoga-satu-mare (1) sinagoga-satu-mare (2) sinagoga-satu-mare (3) sinagoga-satu-mare (4) sinagoga-satu-mare (5) sinagoga-satu-mare (6) sinagoga-satu-mare (7) sinagoga-satu-mare (8) sinagoga-satu-mare (9) sinagoga-satu-mare (10)

- Advertisment -

Cele mai populare

Zece minute să plângi…

Având al doilea cel mai mare număr de cazuri de coronavirus din lume, Brazilia a impus restricții la înmormântări, iar familiile...

Vânzarea terenurilor agricole afectată de noile restricții.

Vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan se va efectua, începând din data de 13 octombrie 2020, după reguli noi. Printre noutățile aduse...

Povestea celei mai vechi mănăstiri insulare din România.

Daca e week-end gândul ne zboară departe ,pe frumoasa vale a Oltului, în zona stațiunii Călimănești-Căciulata. Căutăm obișnuitul loc de popas...

Bei cafea?!Traiești mai mult.

Iubitori ai cafelei, bucurați-vă. Noile studii sugerează că cei care beau două- trei cești de cafea pe zi...

Comentarii recente