Compania elvețiană IQAir a dat publicității cel de-al șaselea Raport anual privind calitatea aerului la nivel mondial, iar datele sunt îngrijorătoare.
Doar șapte țări au reușit să îndeplinească anul trecut orientările Organizației Mondiale a Sănătății privind poluarea aerului cu particule în suspensie (PM2.5) care prevăd o medie anuală de 5 µg/m3 sau mai puțin. Pentru raportul din acest an, IQAir a analizat datele de la peste 30.000 de stații de monitorizare a calității aerului din 7.812 locații amplasate în 134 de țări, teritorii și regiuni. Rezultatele de anul trecut sunt încurajatoare după ce în 2021 nicio țară nu a reușit să îndeplinească recomandarea OMS, iar în 2022 doar șase țări au reuși acest lucru.
În acest top România a ocupat anul trecut poziția 67 cu o expunere medie anuală la particulele fine de praf de 15,7 µg/m3. Ea a fost în scădere față de anul trecut, când a fost de 17,2 µg/m3. Vestea proastă este că după Grecia, suntem a doua cea mai poluată țară din UE cu PM2,5. Cele mai apropiate de noi sunt Italia cu 15 µg/m3 și Slovenia cu 14,9 µg/m3. În ceea ce privește Bulgaria, aceasta este pe locul 81 cu 13,2 µg/m3, în timp ce Ungaria, cu 12 µg/m3, este pe poziția 81.
Particulele PM2.5 au până la 2,5 microni în diametru. Drept comparație, un fir de păr uman are, în medie, un diametru de aproximativ 70 de microni. Particulele PM2.5 nu sunt vizibile cu ochiul liber și pot fi inhalate. Sursele poluării cu PM2.5 sunt variate. De la cuptoarele de cărămidă în Bangladesh la exploatări miniere în America Latină, dar sursa dominantă rămâne arderea combustibililor fosili precum cărbunele, petrolul și gazul.
Cele mai curate țări și capitale
Țările care au reușit să se încadreze în recomandările OMS sunt Australia, Estonia, Finlanda, Granada, Islanda, Mauritius și Noua Zeelandă. Cu excepția Mauritius, care a intrat acum în topul țărilor cu cel mai curat aer, celelalte au figurat și anul trecut. Capitalele cu cele mai mici concentrații de PM2.5 au fost anul trecut cele din Oceania, Scandinavia și Caraibe și includeau Wellington, Noua Zeelandă; Reykjavik, Islanda; și Hamilton, Bermuda.
Cele mai poluate țări și capitale
La polul opus găsim țări precum Bangladesh (79,9 µg/m3 – de peste 15 ori mai mare decât recomandările OMS pentru PM2,5), Pakistan (73,7 µg/m3 – de peste 14 ori mai mare), India (54,4 µg/m3 – de peste 10 ori mai mare), Tadjikistan (49,0 µg/m3 – de peste 9 ori mai mare) și Burkina Faso (46,6 µg/m3 – de peste 9 ori mai mare). Capitalele cu aerul cel mai poluat au fost anul trecut New Delhi, India; Dhaka, Bangladesh; Ouagadougou, Burkina Faso; Dushanbe, Tadjikistan; și Baghdad, Iraq. În total 124 de țări și regiuni (92,5%) din cele 134 analizate în raport au depășit valoarea orientativă anuală a OMS.
Date-cheie ale raportului
-Africa rămâne cel mai subreprezentat continent, o treime din populație încă nu are acces la datele privind calitatea aerului.
-Condițiile climatice și ceata transfrontalieră au fost factori majori în Asia de Sud-Est, unde concentrațiile de PM2,5 au crescut în aproape fiecare țară.
-Regiunea Asiei Centrale și de Sud a găzduit primele zece orașe cele mai poluate din lume.
-Begusarai, India, a fost cea mai poluată zonă metropolitană din 2023. India a fost casa celor patru orașe cele mai poluate din lume.
-Cel mai poluat oraș major din SUA a fost Columbus, Ohio. Beloit, Wisconsin a fost cel mai poluat oraș din S.U.A.
-Las Vegas, Nevada, a fost cel mai curat oraș important din S.U.A.
-Pentru prima dată în istoria acestui raport, Canada a fost cea mai poluată țară din America de Nord, cu cele mai poluate 13 orașe din regiune situate în granițele sale.
Efectele poluării cu particule fine de praf
Poluarea cauzată în primul rând de PM2.5 este responsabilă pentru decesul prematur al mai mult de 4 milioane de persoane în întreaga lume în fiecare an, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Expunerea la poluarea aerului cu PM2,5 agravează numeroase afecțiuni de sănătate, inclusiv, dar fără a se limita la astm, cancer, accident vascular cerebral și boli pulmonare. În plus, expunerea la niveluri ridicate de particule fine poate afecta dezvoltarea cognitivă la copii, poate duce la probleme de sănătate și complică bolile existente, inclusiv diabetul.