Summitul dintre Uniunea Europeană și șase foste republici sovietice se deschide, joi, la Vilnius, umbrit de refuzul Ucrainei de a semna un acord cu europenii, ceea ce fragilizează în ansamblu strategia lor în Est.
După mai multe luni de tratative între Bruxelles și Kiev pentru a încerca rezolvarea cazului opozantei încarcerate Iulia Timoșenko, surpriza a venit din partea ucrainenilor, care au decis săptămâna trecută, sub presiunea Rusiei, să le închidă ușa în nas europenilor.
UE a afirmat că acordul este încă „pe masă”, dar șansele ca acesta să fie semnat vineri la Vilnius par infime.
Renunțarea autorităților ucrainene a declanșat furia opoziției proeuropene, care organizează la Kiev manifestații masive ce amintesc de „revoluția portocalie” din 2004.
Ianukovici va fi prezent la Vilnius pentru a se explica în fața omologilor săi europeni, care se deplasează aproape cu toții în capitala lituaniană. Cei 28 de șefi de stat și de guvern vor să afle mai multe despre intențiile reale ale președintelui ucrainean, subliniază o sursă europeană. Considerat un prorus, de la alegerea sa în 2010, Ianukovici pare să jongleze între Europa și Rusia, încercând să profite de prima fără să se îndepărteze de cea de-a doua.
Bruxelles-ul a ridicat tonul împotriva Moscovei în această săptămână, denunțând public „presiunile” ruse. „Războiul Rece s-a încheiat”, a declarat miercuri cancelarul german Angela Merkel. „O apropiere de Europa este în continuare înțeleasă în Rusia ca o îndepărtare de Rusia. Trebuie să depășim această mentalitate de «ori una, ori alta»”, a pledat ea.
Summitul Parteneriatului Estic trebuie să adopte o declarație care se referă la o avertizare „voalată” la adresa Rusiei față de orice ingerință în afacerile țărilor vecine, potrivit cotidianului polonez Gazeta Wyborcza. Textul ar trebui, de asemenea, să le reamintească țărilor din Europa de Est „să se reformeze și să se apropie de Occident”.
În paralel, UE este criticată pentru modul în care a negociat cu Ucraina. „Bruxellesul a comis o eroare de judecată”, focalizându-se pe cazul Iulia Timoșenko, în detrimentul „politicii de presiune și de șantaj” exercitate asupra Kievului de Moscova, a declarat miercuri președintele polonez Bronislaw Komorowski.
Unii îi reproșează, de asemenea, că nu a oferit Ucrainei și altor țări din cadrul Parteneriatului Estic o perspectivă clară de integrare europeană, așa cum a fost cazul țărilor din Est, în urmă cu 20 de ani, după căderea Zidului Berlinului.
UE încearcă să minimizeze lovitura primită, afirmând că un acord cu Ucraina poate fi semnat în săptămânile sau lunile următoare, chiar dacă mulți se îndoiesc de acest lucru. Un summit UE-Ucraina este prevăzut în februarie 2014.
Mai global, Europa vrea să creadă că eșecul ucrainean nu pune în discuție proiectul lansat în 2009 pentru a încerca să stabilizeze fostele republici sovietice. Ea insistă pe beneficiile pe care le-ar putea avea aceste țări, în domeniul comercial sau de liberalizare a vizelor.
Amintind milioanele de euro angajați în ultimii ani în vederea modernizării politice și economice a acestor țări, ea se declară chiar dispusă să mărească această sumă pentru a facilita adaptarea lor.
Dar la Vilnius, UE va trebui să se mulțumească cu parafarea a două Acorduri de Asociere, cu Georgia și Moldova. Semnarea definitivă nu este așteptată decât după mai multe luni, chiar un an. Vor fi semnate și câteva acorduri de anvergură mai mică, între care un acord cu Azerbaidjanul privind facilitarea vizelor.
Dar Armenia s-a îndepărtat de UE la începutul lui septembrie, când a anunțat că se va alătura uniunii vamale conduse de Rusia. În ceea ce privește relațiile cu Belarusul, ultima dictatură din Europa, ele sunt înghețate în absența totală a progreselor în privința drepturilor omului.
