Acasă Divertisment TIR-uri transformate în unități mobile de Terapie Intensivă

TIR-uri transformate în unități mobile de Terapie Intensivă

Încă un spital care tratează pacienți COVID-19 – Institutul Marius Nasta – a fost aseară la un pas de tragedie, după ce un generator al unității mobile de Terapie Intensivă din curtea spitalului s-a aprins și a scos fum, potrivit unor surse, chiar flacără, potrivit altor surse. Cei 7 pacienți tratați acolo au fost mutați rapid în clădirea spitalului și nu au fost răniți. Care este însă povestea TIR-urilor transformate în unități mobile de Terapie Intensivă care au ajuns în curțile mai multor spitale COVID din țară, inclusiv Institutul Marius Nasta? TIR-urile au fost cumpărate vara trecută de Inspectoratul pentru Situații de Urgență prin Fundația SMURD, după o campanie de strângere de fonduri în care a fost implicată și Fundația Mereu Aproape. Pentru dotarea lor s-au alocat și bani de la Guvern. Ele au ajuns în curțile câtorva spitale COVID-19 ale căror secții ATI erau pline sau aproape pline. Unele dintre ele au avut nevoie de reparații la scurt timp după ce au fost achiziționate. La Botoșani, spre exemplu, TIR-ul ATI a fost scos temporar din uz după ce a plouat pe el iar apa de ploaie s-a infiltrat în tavan, fiind nevoie ca pacienții să fie mutați.

„Aceste tiruri nu au capacitatea de a funcționa pe termen lung. Sunt gândite strict pentru calamități – inundații sau un cutremur. Ții pacienții acolo 2-3 zile până îi stabilizezi. Este motivul pentru care nicio țară din lumea asta nu a folosit așa ceva. Toate spitalele din lumea asta, în momentul în care au avut nevoie de paturi suplimentare, au construit spitale modulare”, a explicat pentru HotNews.ro Oana Gheorghiu, co-fondatoare a Asociației Dăruiește Viață, care a construit din donații cel mai performant spital modular ATI pentru pacienți COVID din România.

Varianta construirii de spitale modulare, mult mai sigure pentru pacienți, a fost ignorată de autorități, chiar dacă Nelu Tătaru, ministrul Sănătății la acea vreme, declara în vara anului trecut, pentru HotNews.ro, că orice spital poate obține fonduri europene pentru asta.

România are, în acest moment, câteva astfel de unități mobile de Terapie Intensivă – câteva dintre ele cumpărate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență, aflat în subordinea Departamentului pentru Situații de Urgență (condus de Raed Arafat), cu ajutorul Fundației SMURD și al Fundației Mereu Aproape, și una la Spitalul Județean Suceava, pentru care s-a organizat separat o strângere de fonduri.

Nu sunt nici pe departe atât de sigure precum un spital modular de ATI, însă statul român a preferat această soluție pentru spitalele COVID-19 unde secțiile interioare de Terapie Intensivă erau deja pline sau aproape pline.

Unele dintre ele s-au stricat la scurt timp după ce au ajuns în țară și au avut nevoie de reparații încă din primele luni.

Oana Gheorghiu (Dăruiește Viață): „Aceste TIR-uri nu au capacitatea de a funcționa pe termen lung. Sunt gândite strict pentru calamități – ții pacienții acolo 2-3 zile până îi stabilizezi”

TIR-urile cumpărate de IGSU sunt utile doar în caz de calamități, precum cutremure sau inundații, dar nu sunt o soluție pe termen lung, motiv pentru care toate spitalele din lume care au nevoie de locuri suplimentare construiesc spitale modulare, a explicat, pentru HotNews.ro, Oana Gheorghiu, co-fondatoare, alături de Carmen Uscatu, a Asociației Dăruiește Viață, care a construit din donații cel mai performant spital modular ATI pentru pacienți COVID din țară, în curtea Spitalului Elias din București. Asociația Dăruiește Viață construiește în acest moment un al doilea spital modular de Terapie Intensivă pentru pacienți COVID-19 la Piatra Neamț, unde secția ATI a spitalului județean a fost distrusă de incendiul din noiembrie anul trecut.

„De exemplu, dacă ai o mare catastrofă undeva, tu nu ai capacitatea să muți în siguranță pacienții, și atunci duci acolo o secție de ATI din aceasta (un TIR – n. red.), în care stabilizezi pacienții, iar apoi îi muți în spital. Ele nu sunt făcute și nu au capacitatea să funcționeze pe termen lung. Ele nu pot suplini o secție de Terapie Intensivă, ci sunt niște soluții care să salveze o situație de urgență. Erau utile la Colectiv, să zicem. Pentru inundații, pentru un cutremur. Cu condiția să fie funcționale și să le asiguri alimentare cu energie electrică și cu oxigen/gaze medicale. Nu le poți duce în câmp, sau le poți duce numai pe termen scurt, dacă le pui niște generatoare în care trebuie să torni mereu motorină. Ele sunt utile pentru a ține acolo pacienții 2-3 zile, pentru a îi stabiliza. Nu pot funcționa pe termen lung din cauză că nu se încălzesc iarna, de aceea a și apărit problema la generator, care a scos fum. Spre exemplu în mașină, dacă tu ai oprit motorul, s-a oprit instantaneu. Ele nu au capacitatea să susțină simultan și căldura, și instalația de oxigen/gaze medicale și toate cele. Ori una, ori cealaltă. Și oricum, aceste TIR-uri se conectează tot la instalațiile spitalului – la gazele medicale din spital, la instalația electrică. Și nu peste tot există această posibilitate. Ca să funcționeze corect, ele ar trebui conectate la niște instalații stabile. În plus, nu există circuite, nu există loc ca medicul să se schimbe de echipament, adică medicul ăla intră în secție, ajută pacientul, dar spațiul lui unde să își tragă sufletul, să completeze hârtii, să se schimbe de acel echipament COVID unde este?”, a explicat Oana Gheorghiu .

„În momentul ăsta, sunt fonduri de la Uniunea Europeană, ei trebuie doar să acceseze fonduri pentru COVID. Și stimulentul pentru COVID acordat angajaților din spitale este descărcat tot din fonduri europene. Tot ce ține de COVID, noi, ca minister, și orice țară europeană poate deconta din fonduri europene”, declara ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, pentru HotNews.ro, pe 18 iulie 2020.

„Proiectele se pot depune până pe 30 septembrie. Ei primesc bani de la Casa de Asigurări de Sănătate pe COVID, dar pot deconta și din fonduri europene. Ministerul Sănătății nu mai are coordonarea lor, am avut coordonarea spitalelor în starea de urgență, dar nu o mai avem, nu putem interveni. Ține de managementul fiecărui spital”, mai spunea ministrul Sănătății. El adăuga că tot ce poate face, ca ministru, era „să mă duc în spitale, să fac niște observații, să trimit un Corp de control care odată ori trimite către Parchet, dacă sunt nereguli, ori sugerează consiliilor de administrație sau celor în a căror subordine este spitalul – consilii județene, consilii locale – schimbarea managerului, modificări etc.”
Fostul ministru al Sănătății este însă contrazis de Oana Gheorghiu, care spune să „Nu orice spital putea să ia fonduri europene pentru spitale modulare, ci numai Inspectoratul General pentru Situații de Urgență putea să ia. Așa a fost gândit proiectul pe fonduri europene și singura entitate care putea accesa era ISU. Spitalele oricum nu au capacitate și personal să scrie aceste proiecte. Noi am cerut să ne lase și pe noi, ONG-urile, pentru că noi, spre exemplu, aveam deja proiectul de spital modular, adaptabil la spațiu, la situația din teren. Noi am oferit proiectul nostru inclusiv unor spitale.”
„Dar cheltui mai ușor banii să iei niște camioane decât să implementezi niște proiecte serioase. Este foarte simplu, pentru că una este să construiești o casă și alta să cumperi o mașină”, este concluzia co-fondatoarei Asociației Dăruiește Viață.

Autoritățile au preferat TIR-urile dotate cu aparatură ATI în locul spitalelor modulare. Unele TIR-uri s-au stricat și au avut nevoie de reparații la scurt timp după ce au ajuns în țară

Primele 4 TIR-uri dotate cu aparatură ATI și transformate în unități mobile de Terapie Intensivă au ajuns în România la mijlocul lunii iunie a anului trecut. Țara noastră era deja în a patra lună de pandemie, secțiile de Terapie Intensivă din multe spitale COVID-19 erau pline sau aproape pline, iar autoritățile se temeau de ce este mai rău – că nu vor mai avea paturi în secțiile ATI pentru bolnavii de COVID-19.

În timp ce Dăruiește Viață, asociația fondată de Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, construia în acel moment, în curtea Spitalului Elias din București, cel mai modern spital modular de Terapie Intensivă din România, care a fost gata în două luni, autoritățile au ignorat o astfel de soluție, mai sigură, și au preferat TIR-urile transformate în unități mobile ATI.

TIR-urile au ajuns în mai multe spitale COVID din țară – Timișoara (unde a fost nevoie, la un moment dar, chiar de două TIR-uri, spitalul fiind supra-solicitat), Botoșani, Galați, Ploiești, Pitești sunt doar câteva exemple.

- Advertisment -

Cele mai populare

Prefectul Radu Bud, despre ”Varianta de ocolire Satu Mare”

Prefectul Radu Bud a avut o întrevedere, la finalul săptămânii trecute, la sediul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), cu...

Fumatul îți distruge stomacul și ficatul!

Fumatul îți distruge stomacul și ficatul. Nu doar plămânii au de suferit din cauza fumatului. După cum am văzut, fumatul poate avea efecte...

Prin fapte să ne mărturisim iubirea către Domnul!

Unge pe Domnul Cel nevăzut cu rugăciunea iubitoare a minții și a inimii, iar pentru Cel văzut fă tot ce-ți stă în putință...

Semnificaţia mărţişorului

Obiceiul martisorului, simbol ancestral al unui vechi scenariu de innoire a timpului in pragul primaverii, este legat, conform traditiei, de momentul mortii...

Comentarii recente