Luni,1 septembrie 2014,s-au împlinit 70 de ani de la luptele aliaților pentru eliberarea orașului Carei de sub dominația fascisto-hortystă. Atacurile au constat in raiduri aeriene,cu bombardiere si avioane de vânătoare,pentru slăbirea rezistenței cotropitorilor și pregătirea terenului pentru asaltul trupelor de infanterie.
Despre atacul aerian asupra orasului Carei la data de 1 septembrie 1944,profesorul pensionar Mihai Bertieanu a găsit câteva documente la Arhivele Naționale,din care vom reda raportul primarului de la acea dată.
“Asupra orasului, la 1 septembrie 1944 la ora 11:25, au apărut bombardierele anglo-americane dinspre S-E. Au zburat paralel cu strada Agoston la înălțimea de 200 m spre vest, spre gară. Unul dintre aparate a trasat parelel cu liniile ferate o dâră de fum și au zburat apoi spre direcția vest. Circa 80 de aparate au venit apoi în 3 rânduri.Aparatele s-au intors dinspre vest si paralel cu liniile ferate au zburat spre direcția Debrecen la înălțime mare. După câteva minute s-au intors din acea direcție si au zburat spre directia Satu Mare, deasupra liniilor ferate. Zgomotul lor s-a auzit in permanență, dar nu au putut fi văzute.După circa 10 minute s-au reîntors, dar numai un grup de 27 de aparate din care 6 avioane de vânătoare. Bombardarea fabricii de săpun a început la ora 11:45. Bombele au căzut pe linia Budapesta – Sighet în stânga si-n dreapta, circa 200-250 metri . In timpul acesta, in partea de nord,lucrătorii de la calea ferată au fugit în porumbiște unde au fost mitraliați 1-2 min. Timpul de survol asupra orasului a fost de 21 de minute, iar bombardarea a tinut câteva secunde. Alarma a sunat cu 30 de minute înainte de aparitia aparatelor si s-a sfârșit după 3 /4 ore. Organele de apărare civilă au fost prezente imediat după plecare aparatelor, pentru salvarea oamenilor. Numărul bombelor aruncare au fost in număr de 98. Cele mai multe erau de 220 kg, iar vreo 10 de aproximativ 500 kg. Toate bombele au produs distrugeri. Lângă Pădurea Nirului au căzut împreună 10 bombe, iar la pădurea Cămin, 4 bombe. La Clara au căzut 2 bombe și au mitraliat dar fără rezultat. Două bombe nu au explodat si au fost indepartate de către genistii orădeni. Bombele au intrat la 3-4 m in sol.
Diametrul craterelor lăsate a fost de 11-20 de metri , iar adâncimea de 3,5-4 metri. Dintre bombele aruncate, circa 24 au făcut pagube, iar 76 % au căzut pe teren liber.
Pagube : la fabrica Ardealul, de săpun si de articole mixte de pe strada G.Pal nr. 15 , 1.754.800 pengo pagubă. Bomba căzută pe teritoriul fabricii Ardealul nu a impiedicat procesul de productie. Au fost distruse : uzina de apă, fabrica de margarină și magaziile. Nu au fost incendii. Nu au fost morti sau răniti deoarece muncitorii au fost indepărtati in timpul alarmei. Fabrica a continuat productia paralel cu reconstructia provizorie. Pe strada Gyulai Pal magazia Nyilvanos , clădire cu 3 etaje , fostă proprietate evreiască a suferit un atac in plin. Pagube de 50 de vagoane produse .
Pagube mari la gară : 10 vagoane nefolosibile. Nu au fost morti si răniti. A primit ajutor din partea celor veniti cu trenul si formatiuni militare locale. Au fost distruse clădiri de pe strada Arany Janos 42 , de pe strada Hunyadi 4 si 6 , toate foste proprietati evreiesti și reteaua electrica.
Sinistrati : 21 familii cu 53 de persoane au fost cazate in case de necesitati.Numărul mortilor : 3 , grav răniti : 4 ( 3 bărbati si o infirmieră germană) , usor răniti : 15.
O bombă de calibru mare a produs un suflu asa de puternic incât un vagon cisternă a fost aruncat pe clădirea poștei din gară”.
În raport nu se face mențiune despre pagubele suferite la clădirile cu proprietari români obligați să ia calea refugiului prin expulzare de către conducerea hortystă din Carei instalată în toamna anului 1940. Una din casele bombardate,construită în 1925, a fost situată pe actuala stradă Nicolae Iorga. Bomba de calibru mare a căzut în mijlocul unei case de pe strada respectivă( rezultând un uriaș crater) dar a distrus și celelalte case din jur. Indicii despre toate aceste întâmplări am aflat de la foști lucrători la căile ferate,din acea perioadă.
