Medicii atrag atenția că, potrivit celor mai recente statistici, impactul bolilor neurologice l-a depășit pe cel al afecțiunilor cardiovasculare, care ocupau până acum primul loc în clasamentul cauzelor problemelor de sănătate, la nivel mondial, și sunt responsabile de pierderea a 443 de milioane de ani de viață sănătoasă, doar în 2021. Bolile cardiovasculare și cerebrovasculare sunt principalele cauze de mortalitate și morbiditate la nivelul României, astfel că specialiștii cardiologi au elaborat o nouă Strategie națională, prin care va crește accesul pacienților la tratament și reabilitare. Potrivit ministrului Sănătății, aceasta va fi aprobată de Guvern până la jumătatea acestui an.
Nu mai puțin de 43% din populaţia mondială – adică 3,4 miliarde de persoane – suferea de o afecţiune neurologică, în 2021, potrivit unui studiu recent realizat de sute de cercetători sub egida Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME), un organism de referinţă în materie de statistici privind sănătatea.
Acest nivel ar fi mult mai ridicat decât se estimase şi ar însemna că aceste tulburări au crescut cu mai bine de jumătate din 1990 până acum.
Afecțiunile neurologice au fost responsabile pentru pierderea a 443 de milioane de ani de viață sănătoasă (168 de milioane de ani trăiți cu dizabilități și 275 de milioane ani de viață pierduți din cauza morții premature), în 2021, conform cercetării ale cărei rezultate au fost publicate în revista The Lancet Neurology.
Stresul psihosocial, poluarea și mâncarea tradițională
„Impactul bolilor neurologice – aici intră accidentul vascular cerebral, bolile neurodegenerative, epilepsia etc. – depășește în acest moment bolile cardiovasculare. Reprezintă o povară mai importantă în lumea occidentală, europeană, decât boala cardiovasculară. De ce se întâmplă așa? Sunt lucruri noi, din ce în ce mai evidente. De exemplu, stresul psihosocial – despre care se vorbește mult, dar se înțelege puțin – este un factor de risc pentru neurodegenerare. Poluarea, iarăși, știm astăzi că este un factor de risc pentru neurodegenerare”, a exemplificat prof. Bogdan O. Popescu, în cadrul celei de-a doua ediții a Forumului Național de Neurologie (FNN), desfășurat, zilele trecute, la București.
De asemenea, sunt factorii de risc deja cunoscuți și comuni pentru afecțiunile cerebrovasculare și cardiovasculare. Astfel, potrivit unui raport OECD privind starea sănătății în UE, circa 46% dintre decesele din România, în anul 2019, sunt atribuite factorilor de risc cum ar fi: fumatul, dieta neadecvată, consumul de alcool și activitatea fizică redusă.
Dieta neadecvată, incluzând consumul crescut de zahăr și sare, împreună cu consumul redus de fructe și legume, a fost asociată cu 25% din decesele din România, mult mai mult decât media UE (17%).
Fumatul, inclusiv fumatul pasiv, a fost asociat cu 17% din decese, în timp ce consumul de alcool și poluarea aerului au fost asociate cu câte 7% din decese fiecare.
„România ocupă unul din primele locuri din Europa în ceea ce privește mortalitatea de cauză prevenibilă sau tratabilă. Și asta înseamnă că trebuie să lucrăm pentru a salva acele cazuri care pot fi salvate”, a subliniat prof. dr. Bogdan O. Popescu, fostul președinte al Societății de Neurologie din România.
„Strategia Naţională pentru Bolile Cerebrovasculare, din punct de vedere tehnic, din punct de vedere profesional, este finalizată, mai necesită nişte adaptări pentru că aceste strategii au un anumit format pe care trebuie să îl respectăm atunci când le promovăm ca şi hotărâri ale Guvernului României. Mai este de lucru la partea administrativă şi la modul în care este structurată această strategie. Sunt convins că într-un interval de timp nu foarte lung, până la jumătatea acestui an, vom avea această strategie aprobată de Guvernul României şi implementată”, a susţinut Rafila, prezent la deschiderea Forumului Național de Neurologie.
Ministrul Sănătății a anunțat, de asemenea, că au fost alocați bani pentru Acțiunea Prioritară privind neuroreabilitarea pacienților cu AVC acut din secțiile de neurologie, deoarece aceste persoane, de multe ori, se reintegrează foarte greu în muncă.
