Președintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la încheierea summit-ului NATO, că în documentele adoptate la reuniune ”România figurează ca făcând oferta” pentru a găzdui un comandament NATO, dar că se știe că acesta va fi pe teritoriul României.
Despre importanța summitului
– A fost un summit foarte important, care a prefigurat noile misiune ale Alianței, de după misiunile din Afganistan.
– Foarte mulți au speculat pe disputele între Europa și SUA, au pus sub semnul întrebării legătura transatlantică și a fost suspectată chiar unitatea membrilor NATO.
– Summitul a demonstrat că nu există șefi de stat care să nu fi înțeles misiunea fundamentală a NATO, de a-și apăra proprii membri. Mai este un mesaj, dincolo de cel de solidaritate, cel că libertatea nu e gratis și asta trebuie să înțeleagă toți demagogii, indiferent unde se afla în interiorul acestei organizații.
– România a avut câteva obiective, aceastea fiind atinse.
– La summit s-au semnat 20 de documente, din care cinci sunt publice, iar 15 sunt secrete. Acum, structurile militare trebuie să pună în practică deciziile politice.
– Cele 5 documente sunt: Comunicatul summitului, Declarația privind relația transatlantică, care este foarte importantă, Declarația comună NATO – Ucraina, Declarația privind Afganistanul și Declarația privind forțele armate.
– Intenționez ca săptămâna viitoare, în colaborare cu Ministerul de Externe, să deschidem dezbateri pentru corecta înțelegere a summitului.
Despre obiectivele României la summitul din Țara Galilor
– Adoptarea planului de acțiune. Prin acesta s-a decis prezența NATO pe terioriul statelor de la frontiera de Est a NATO, inclusiv pe teritoriul României. Vreau să fim foarte clari, România are două baze militare româno-americane, la Kogălniceanu și la Desevelu. În rest, sunt staționări temporare, exerciții, manevre militare. Planul de acțiune mărește prezența militară alternativă pe teritoriul României.
– În România există în prezent aproximativ 1.400 de militari americani, din care 600 sunt pușcași marini, iar aceste efective vor crește, vor fi flexibile, se vor adapta la situația de zi cu zi.
– Vom avea o structură de comandament NATO. În documentele care nu sunt destinate publicității România figurează ca fiind stat care a oferit facilități pentru un comandament NATO de dimensiuni acceptabile. Avem insfrastructura gata. În documente România figurează ca făcând oferta pentru a găzdui un comandament, dar noi știm că va fi.
– La cererea Statelor Unite, am decis crearea unui centru de antrenament de exerciții navale la Marea Neagră, exerciții care se vor face cu flota României și Bulgariei. Important este că Marea Neagră este recunoscută în documentele summitului ca având o importanță deosebită pentru securitatea euroatlantică, aceasta fiind un obiectiv al României care a fost atins. În susținerea atingerii acestui obiectiv, noi am argumentat cu cercul de conflicte înghețate care sunt în jurul Mării Negre. Argumentul nostru în toate discuțiile a fost că aceste conflicte pot fi activate pe rând sau toate odată, ceea ce ar afecta securitatea din zonă.
– Mai este o decizie care nu o să-i placă premierului. Este vorba de angajamentul aliaților de a se ajunge la 2 la sută din PIB al fiecărei țări pentru apărare. Așa cum am spus, libertatea nu este gratis.
– S-a pus accent pe siguranța cibernetică. Din acest punct de vedere, România a făcut oferta să fie națiune cadru pentru un fond mutual din care să se alimenteze programe pentru siguranța cibernetică a Ucrainei.
– Toate acestea au fost obiectivele noastre și pe acestea le-am atins.
– Declarația summitului va fin una care va face pe oricine să se gândească dacă vrea să aibă de-a face cu flancul estic al NATO.
Despre Afganistan
– România s-a angajat să trimită în Afganistan 220 de militari, 200 de instructori și 20 de agenți de poliție militară. Am primit solicitări să preluăm și paza a două aeroporturi. Vom vedea, încă nu s-a decis. Asta ar însemna să dislocăm un efectiv de 400 de militari. Vom analiza în CSAT care ar fi costurile.
– Asta este. România este în siguranță și dacă cineva s-ar gândi să o ducă într-o zonă de nesiguranță, atunci ar exista o reacție năprasnică din partea NATO.
– Planul de contingență, care se regăsește în declarația privind planificarea apărării, a fost aprobat înainte de summit și el imaginează diverse scenarii în care NATO ar trebui să răspundă în cazul în care România ar fi atacată.
– Summitul NATO nu a aprobat niciun ajutor militar pentru Ucraina.
