Acasă Religie Botezul domnului - Boboteaza

Botezul domnului – Boboteaza

Sărbătoarea Botezului Domnului sau Boboteaza, a fost instituită în amintirea botezului primit de Hristos de la Sfântul Ioan Botezătorul în apa Iordanului și este prăznuită, potrivit calendarului ortodox, la 6 ianuarie.

Începutul acestei sărbători datează cel puțin din secolul al III-lea, de când avem mențiuni despre existența ei, fiind atestată pentru prima dată în Alexandria, de Clement Alexandrinul. „Constituțiile Apostolice” o menționează printre primele sărbători creștine.

Pe la anul 400, împărații Honorius și Arcadius au interzis spectacolele de circ în această zi. Cel mai de seamă eveniment legat de această sărbătoare în vechime era botezul solemn al catehumenilor (cei care doreau să devină creștini), care voiau să imite astfel botezul Mântuitorului în Iordan. Cum botezul era numit în vechime „luminare”, sărbătoarea Bobotezei a mai primit numele de „sărbătoarea luminilor” sau „a luminării”, rămasă până astăzi în cărțile ortodoxe de slujbă. În aceeași zi se săvârșeau Ceasurile Mari sau Împărătești, la care asistau împărații bizantini și demnitarii lor.

La români, sărbătoarea a fost, alături de cea a Nașterii, una dintre cele mai populare. În fiecare an, în cetățile de scaun ale Țărilor Românești, Botezul Domnului se serba cu deosebit fast, iar sfințirea Agheasmei Mari se făcea întotdeauna de mitropolitul țării, în prezența domnitorului și a curții.

Boboteaza are, pe lângă înțelesurile creștine, trăsături de mare sărbătoare populară. În ziua Bobotezei, predomină practicile de purificare prin stropire cu Agheasmă Mare și de botezare a credincioșilor, la care poporul a adăugat rituri de alungare a spiritelor malefice: spălatul sau scufundarea în apa râurilor și lacurilor, împușcăturile, aprinderea focurilor, afumarea oamenilor, vitelor și gospodăriilor.

De Bobotează se crede că se deschide cerul și animalele vorbesc și că oamenii sunt ajutați de lupi, singurii care văd aceste spirite, le aleargă și le sfâșie cu dinții.

Tot în această zi are loc Chiraleisa, obicei de purificare a spațiului și de invocare a rodului bogat, organizat de copii după modelul colindelor. În ajun sau chiar de Bobotează, mici grupuri de băieți intră în curțile oamenilor și înconjoară casele, grajdurile, adăposturile pentru fân, sunând din clopoței și tălăngi, rostind în cor:

„Chiraleisa, /spic de grâu /până-n brâu, /roade bune, /mană-n grâne!”.

Colindătorii poartă la căciuli busuioc, brad, vâsc, salcie, plante cu multiple semnificații. În alte zone, copiii poartă colaci și lumini aprinse în mâini, ocolesc casele de trei ori, cerându-i lui Alexie, răspunzător cu încălzirea timpului în luna martie, grâne bogate în noul an.a

- Advertisment -

Cele mai populare

Vă prezentăm 10 alimente toxice, care îngrașă și conțin multe chimicale. Iată cu ce le puteți înlocui

Un stil de viață sănătos implică hrană cât mai naturală, fără alimente procesate și pline de chimicale, sport...

Eşalonări pe 12 luni la plata taxelor în contextul pandemiei

Firmele care au obligații fiscale neachitate ulterior declarării stării de urgență (COVID-19) vor putea solicita eșalonarea plății acestor sume pe o perioadă...

Juventus a învins la limită pe teren propriu

Formația italiana Juventus a primit vizita maghiarilor de la Ferencvaros marți seară într-o partidă care a contat pentru...

Liverpool neputincioasă în meciul cu Atalanta

Miercuri seara Liverpool a primit vizita celor de la Atalanta în etapa cu numărul 4 din grupele Ligii...

Comentarii recente