CE a lansat, joi, trei proceduri de infringement împotriva României pentru netranspunerea legislației UE privind siguranța căilor ferate și a reglementărilor pentru administratorii de fonduri de investiții și pentru tratamentul discriminatoriu în privința impozitării entităților juridice străine.
Conform unui comunicat, Comisia Europeană a cerut României să-și pună toate normele naționale în conformitate cu Directiva 2004/49/CE privind siguranța căilor ferate, cererea vizând independența autorității de siguranță și a organismului de investigare.
Legislația ar fi trebuit să fie în vigoare încă din aprilie 2006. În februarie 2013, Comisia a declanșat o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva României în legătură cu această chestiune, iar joi CE a decis trimiterea unui infringement (aviz motivat – a doua etapă a acțiunii UE în constatarea neîndeplinirii obligațiilor).
Comisia precizează că România are la dispoziție două luni pentru a răspunde. „Dacă România nu reacționează în mod satisfăcător, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene în privința acestei chestiuni”, se mai arată în comunicat.
Directiva 49 din 2004 vizează dezvoltarea unei abordări comune privind siguranța căilor ferate, astfel încât toate rețelele feroviare comunitare să demonstreze în mod constant niveluri înalte de siguranță, iar cetățenii europeni să călătorească în siguranță pe aceste rețele. Stabilirea unor cerințe de siguranță privind sistemul feroviar include gestionarea în condiții de siguranță a infrastructurii și a funcționării traficului, rolurile și responsabilitățile întreprinderilor feroviare și ale administratorilor de infrastructură, precum și interacțiunea acestora. În plus, trebuie să se asigure un cadru comun de reglementare în domeniul siguranței, reglementarea, gestionarea și controlul siguranței și investigarea independentă a accidentelor.
O altă procedură de infringement se referă la tratamentul discriminatoriu aplicat de autoritățile de la București în ceea ce privește impozitarea entităților juridice străine.
Comisia cere României să-și modifice normele privind impozitarea veniturilor din dobânzi, deoarece acestea restricționează prestarea liberă de servicii și libera circulație a capitalurilor pe piața unică a UE. În prezent, entitățile juridice rezidente își pot deduce cheltuielile indirecte legate de generarea de venituri din dobânzi. Rezultatul este că se impozitează doar veniturile lor nete, precizează CE. Dar entitățile juridice stabilite într-un alt stat membru UE și fără un sediu permanent în România nu pot beneficia de această deducere, fiind impozitate „mai împovărător pe baza veniturilor brute din dobânzi obținute direct din România”.
Comisia nu consideră că există „o justificare valabilă” pentru acest tratament diferit în ceea ce privește impozitarea și consideră că acesta este discriminatoriu și restricționează libera circulație a serviciilor și anunță România că are la dispoziție două luni să-și modifice normele pentru a le pune în conformitate cu legislația UE, în caz contrar putând sesiza Curtea de Justiție a UE.
Totodată, CE solicită „insistent” României, Lituaniei, Portugaliei și Sloveniei să notifice implementarea deplină a Directivei privind administratorii de fonduri de investiții alternative (2011/61/UE). Această directivă prevede norme de reglementare și de supraveghere pentru administratorii de scheme de investiții alternative adresate investitorilor profesioniști. Potrivit CE, obiectivul standardelor europene armonizate pentru administratorii de fonduri de investiții alternative (AFIA) este sporirea transparenței activităților AFIA și a fondurilor pe care le gestionează aceștia, în beneficiul investitorilor și al autorităților publice.
Până în prezent, aceste patru state nu au transpus pe deplin această directivă în legislația națională, în pofida obligației de a face acest lucru până la 22 iulie 2013, și au două luni la dispoziție pentru a face acest lucru, în urma infringementului lansat joi de Comisia Europeană.
