Europa abandonează Ucraina, ocupată fiind să salveze Grecia, potrivit investitorului George Soros, care consideră că politica UE este fundamental greșită, altfel nu ar fi fost posibil ca liderul rus Vladimir Putin să îi manevreze pe aliații Ucrainei, care obișnuiau să conducă lumea liberă.
Uniunea Europeană se află la o răscruce, iar forma pe care o va avea în următorii cinci ani va fi stabilită de ceea ce se va întâmpla în următoarele trei-cinci luni, potrivit unei opinii exprimate de Soros, publicată miercuri de MarketWatch.
An după an, UE a reușit cu succes să treacă peste dificultăți, dar acum se confruntă cu două surse de crize existențiale, Grecia și Ucraina, care s-ar putea dovedi prea mult pentru Uniune.
Criza de lungă durată a Greciei a fost prost administrată de către toate părțile, încă de la început, iar emoțiile din jurul acestei probleme sunt atât de mari încât singura alternativă constructivă este încercarea de clarificare a situației.
Ucraina este diferită, fiind un caz în alb și negru. Putin este agresorul, iar Ucraina, care se apără, protejează de fapt valorile și principiile pe care a fost construită Uniunea Europeană, afirmă Soros.
Cu toate acestea, Europa tratează Ucraina ca pe o altă Grecie, aceasta fiind o abordare greșită, care produce rezultate greșite. Putin câștigă teren în Ucraina, iar Europa este prea preocupată de Grecia pentru a-i mai da atenție.
Rezultatul preferat de Putin în Ucraina este să provoace un colaps financiar și politic care să destabilizeze țara, pentru care să nu fie considerat responsabil, în loc de o victorie militară care să îl lase în posesia și cu responsabilitatea unei părți din această țară. Putin a arătat deja acest lucru prin transformarea de două ori a victoriilor militare în armistiții, explică Soros.
Înrăutățirea situației din Ucraina între cele două acorduri de încetare a focului convenite la Minsk, ultimul în februarie, arată măsura succesului lui Putin. Acest succes este însă numai temporar, Ucraina fiind un aliat mult prea valoros pentru UE ca să fie abandonată.
Este ceva fundamental greșit în politica UE, altfel cum ar fi putut Rusia să îi manevreze pe aliații Ucrainei, care obișnuiau să conducă lumea liberă, se întreabă Soros.
Miliardarul consideră că Europa a ajutat insuficient Ucraina, așa cum a făcut și în cazul Greciei. Drept rezultat, Ucraina abia supraviețuiește, în timp ce Putin are avantajul primei mișcări. El poate opta între un război hibrid și o pace hibrid, iar Ucraina și aliații săi se luptă să răspundă.
Înrăutățirea situației Ucrainei s-a accelerat în februarie, când grivna s-a depreciat cu 50% în câteva zile, iar banca centrală a fost nevoită să sisțină masiv sistemul bancar, să introducă controlul importurilor și să majoreze dobânzile cu 30%.
Ulterior, grivna a revenit la nivelul la care a fost conceput bugetul pe acest an, dar revenirea este extrem de precară.
Acest colaps financiar temporar a pus în pericol încrederea populației și bilanțurile băncilor și companiilor cu datorii în valută. De asemenea, au fost puse în pericol datele pe care s-au bazat programele Ucrainei cu FMI.
Statele membre ale UE, care au propriile constrângeri bugetare, nu sunt însă dispuse să ia în calcul suplimentarea ajutoarelor bilaterale, astfel că Ucraina continuă să rămână pe marginea prăpastiei.
În același timp, programul de reforme radicale din Ucraina se intensifică, existând un contrast între înrăutățirea situației externe și progresele interne, ceea ce dă situației de la Kiev un aer ireal.
Un scenariu plauzibil, în opinia lui Soros, este că Putin își va atinge obiectivul, iar rezitența Ucrainei va ceda. În acest caz Europa poate fi inundată de refugiați, 2 milioane fiind o cifră plauzibilă. Mulți analiști consideră că acest caz ar marca începutul celui de-al doilea Război Rece. Rezultatul probabil ar fi că Putin, victorios, ar găsi mulți prieteni în Europa, iar sancțiunile împotriva Rusiei vor până la urmă eliminate. Acesta ar fi cel mai prost scenariu pentru Europa, care ar deveni mai divizată, un câmp de luptă pentru influență între Rusia și Statele Unite. Europa nu ar mai fi o forță politică funcțională în lume, în special dacă Grecia ar ieși din zona euro.
Un scenariu mai probabil este ca Europa se se descurce prin susținerea cu țârâita a Ucrainei, care nu se va prăbuși, dar oligarhii se vor reinventa, iar noua Ucraină va începe să semene cu vechea Ucraină.
Putin va considera această situație aproape la fel de mulțumitoare ca și prăbușirea completă a Ucrainei, dar victoria sa ar fi mai puțin sigură, întrucât va duce la al doilea Război Rece care va fi pierdut de Rusia, așa cum s-a întâmplat în cazul Uniunii Sovietice. Rusia are nevoie de un preț al petrolului de 100 de dolari pe baril, iar în caz ccontrar va rămâne fără rezerve financiare în 2-3 ani.
Dacă UE va pierde noua Ucraină, respectiv acest stat va abandona principiile pe care se bazează UE, atunci Uniunea va fi nevoită să cheltuiască mult mai mult pentru a se proteja decât ar cheltui pentru susținerea reușitei noii Ucraine, consideră Soros.
Un scenariu optimist este cel în care Ucraina va rezista și va fi hotărâtă să se apere. Chiar dacă Ucraina, pe cont propriu, nu poate rezsita puterii militare a Rusiei, aliații săi pot decide să facă tot posibilul pentru a o susține, fără să se implice într-o confruntare militară directă cu Rusia sau să încalce acordul de la Minsk. În acest fel ar ajuta nu doar Ucraina, ci și recuperarea valorilor și principiilor UE care par să fi fost pierdute, a conchis Soros, precizând faptul că susține acest din urmă scenariu.
Consiliul Uniunii Europene a aprobat miercuri o propunere a Comisiei Europene privind acordarea unui împrumut de 1,8 miliarde de euro Ucrainei, la o săptămână după ce Parlamentul European și-a dat acordul pentru distribuirea fondurilor. Acesta este cel de al program de asistență macrofinanciară acordat Ucrainei de către statele UE de la începerea conflictului cu rebelii pro-ruși.
Fondul Monetar Internațional a aprobat Ucrainei, la jumătatea clunii martie, un program de finanțare în valoare de 17,5 miliarde de dolari, pe termen de patru ani, pentru a ajuta țara să nu intre în incapacitate de plată, pe fondul conflictului cu rebelii pro-ruși.
Ajutorul face parte dintr-un program mai amplu de 40 de miliarde de dolari, care ar trebui să includă sprijin din partea Statelor Unite și Uniunii Europene și economii de 15 miliarde de dolari care trebuie negociate cu deținătorii de obligațiuni ale statului ucrainean.
Guvernul de la Kiev anticipează că economia s-ar putea contracta în acest an cu până la 11,9%, din cauza conflictului din estul țării care efectează industria ucraineană.
Noul program cu FMI înlocuiește programul pe doi ani convenit în aprilie anul trecut, evaluat la acea dată la 17 miliarde de dolari. Guvernul de la Kiev a accesat 27% din fondurile disponibile din vechiul program.
