Statele europene se pregătesc pentru creșteri semnificative ale vârstei de pensionare în următoarele decenii, arată o analiză Euronews bazată pe raportul OECD – Pensions at a Glance 2025. Presiunea demografică și sustenabilitatea sistemelor publice de pensii determină guvernele să amâne tot mai mult momentul retragerii din activitate.
România se numără printre țările cu cele mai mari creșteri estimate. Pentru cei care au intrat pe piața muncii în 2024, vârsta de pensionare ar urma să ajungă la 67 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei — o majorare de aproape cinci ani față de nivelul actual în cazul femeilor.
La nivelul Uniunii Europene, vârsta medie de pensionare va crește cu aproximativ doi ani, ajungând la 66,7 ani pentru bărbați și 66,4 ani pentru femei. Potrivit OCDE, două treimi dintre state vor majora vârsta de pensionare pentru bărbați, iar aproape trei sferturi vor face același lucru pentru femei.
Cele mai spectaculoase creșteri sunt prognozate în Danemarca, unde pensionarea ar putea ajunge la 74 de ani, și în țări precum Italia, Țările de Jos, Suedia, Cipru și Estonia, unde pragul ar putea urca la 70–71 de ani. La polul opus, Luxemburg și Slovenia ar urma să mențină vârste de pensionare mai reduse, iar Polonia va rămâne statul cu cea mai mică vârstă de pensionare pentru femei, de 60 de ani.
Creșterile sunt motivate de evoluțiile demografice: până în 2050, la fiecare 100 de persoane active vor reveni 52 de persoane peste 65 de ani, față de 33 în prezent. În acest context, majorarea treptată a vârstei de pensionare este considerată soluția cea mai sustenabilă pentru sistemele publice, inclusiv în România, unde presiunea asupra bugetului de pensii este în continuă creștere.
