Președintele Klaus Iohannis a răspuns, joi, solicitărilor președintelui Senatului privind „înlăturarea” președintelui ÎCCJ și procurorului-șef al DNA și de „alăturare la demersul parlamentar de modificare a legislației penale”, transmițând că refuzul său de a se ralia la acest demers rămâne ferm.
Șeful statului precizează în răspunsul adresat lui Călin Popescu Tăriceanucă în data de 26 mai acesta i-a transmis o scrisoare, semnată împreună cu alți patru membri ai Senatului, prin care îi solicita ca, folosind instrumentele constituționale și legale de care dispune, să înlătură, prin demitere sau demisie, din funcțiile pe care le ocupă,” pe președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna Livia Stanciu, și pe procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura-Codruța Kovesi” și să inițieze, în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, o anchetă disciplinară a celor doi magistrați menționați.
„Totodată, îmi solicitați să mă alătur, neîntârziat și fără rezerve Parlamentului în demersul acestuia de modificare a Codului de procedură penală în sensul eliminării arestului preventiv pentru infracțiunile comise fără violență și a înlocuirii noțiunii de «suspiciuni rezonabile» cu cea de «indicii temeinice» ca precondiție pentru punerea în mișcare a acțiunii penale”, scrie Iohannis.
El i-a transmis lui Tăriceanu, că, referitor la solicitarea de înlăturare din funcție a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, „Președintele României nu dispune de asemenea competențe constituționale sau legale”.
„În plus, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și al procurorilor nu prevede instituția demiterii, ci pe cea a revocării, ca modalitate juridică de încetare a unei funcții de conducere exercitate de un judecător sau de un procuror înainte de termenul pentru care a fost numit. Măsura revocării nu poate fi luată de către Președintele României. Aplicarea acestei sancțiuni se poate face numai după parcurgerea unei proceduri ale cărei etape sunt prevăzute de Legea nr. 303/2004”, mai precizează președintele Klaus Iohannis în scrisoarea de răspuns adresată președintelui Senatului.
Klaus Iohannis îi răspunde lui Tăriceanu și în privința solicitării de înlăturare a celor doi magistrați prin demisie.
„Consider că demisia dintr-o funcție de conducere reprezintă un act unilateral de voință, care nu poate fi determinat sau influențat de nicio autoritate publică, deci nici de către Președintele României”, afirmă președintele.
Potrivit lui Klaus Iohannis, „asigurarea independenței justiției reprezintă un element fundamental al statului de drept, iar potrivit Legii fundamentale, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției, fiind singura autoritate publică ce are competența să se pronunțe cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și a procurorilor și, implicit, cu privire la cariera acestora”.
„În conformitate cu prevederile Art. 97 alin.(1) din Legea nr.303/2004, orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligațiilor profesionale în raporturile cu justițiabilii ori săvârșirea de către aceștia a unor abateri disciplinare. Din această perspectivă, consider că, în măsura în care apreciați necesar, urmează să vă adresați direct Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât Președintele României nu are atribuția de a declanșa, în numele niciunei alte autorități sau persoane, un asemenea demers juridic”, îi transmite șeful statului senatorului Călin Popescu Tăriceanu.
Președintele Klaus Iohannis răspunde și solicitării celor cinci senatori „de a se alătura demersului Parlamentului de modificare a Codului de procedură penală”.
„Îmi mențin poziția exprimată public, prin care mi-am manifestat opoziția față de o eventuală modificare a acestor reglementări. În opinia mea, o situație particulară și regretabilă precum cea menționată în scrisoarea dumneavoastră trebuie analizată în primul rând în cadrul autorității judecătorești, cu prioritate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce nu exclude dezbaterea civică asupra ei, însă nu presupune cu necesitate valorificarea unui astfel de precedent în plan politic”, apreciază președintele Iohannis.
El mai menționează că „un caz particular, oricât de regretabil ar fi, nu poate constitui un motiv suficient și rezonabil pentru modificarea legislației penale”.
„Pentru adoptarea sau modificarea unor legi este necesară o analiză aprofundată, inclusiv a impactului social și juridic pe care astfel de noutăți le-ar putea produce în viața societății. Codul penal și Codul de procedură penală au intrat în vigoare relativ recent și, din această perspectivă, aplicarea lor pe o durată atât de scurtă nu a permis crearea unei cazuistici suficiente care să inducă o justificare rezonabilă pentru modificarea acestora, separat de orice rațiuni sau interese politice”, spune șeful statului.
În finalul scrisorii, președintele precizează punctul său de vedere ferm cu privire la modificările aduse în Parlament Codului penal și de procedură penală.
„Refuzul meu de a mă ralia unui demers parlamentar de modificare a legislației penale rămâne ferm, cu atât mai mult cu cât toate aceste modificări legislative par a urmări diminuarea capacității autorității judecătorești de instrumentare a dosarelor penale, inclusiv a celor de mare corupție”, transmite șeful statului.
