Președintele Klaus Iohannis a primit luni, la Palatul Cotroceni, misiunea delegației comune a FMI, a Comisiei Europene și a Băncii Mondiale, șeful statului exprimându-și speranța că, în contextul viitoarei misiuni a Fondului, discuțiile vor reflecta progrese mai semnificative.
Potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale, în cadrul întrevederii cu delegația FMI, a Comisiei Europene și a Băncii Mondiale, președintele Klaus Iohannis ”și-a exprimat speranța că, în contextul viitoarei misiuni a delegației, discuțiile dintre autoritățile române și instituțiile financiare internaționale vor reflecta progrese mai semnificative, care să se concretizeze în încheierea cu succes a Acordului”.
De asemenea, președintele României fost informat de către reprezentanții instituțiilor financiare internaționale cu privire la stadiul Acordului cu România și la concluziile actualei misiuni comune a celor trei instituții internaționale.
”Au fost prezentate principalele măsuri privind reformele structurale care au făcut obiectul evaluărilor și negocierilor cu Guvernul, atât cele asupra cărora s-a ajuns la un acord, cât și cele asupra cărora urmează să se decidă în lunile următoare”, se menționează în comunicatul Președinției.
Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI și CE în actuala misiune de evaluare, cele două instituții cerând creșterea abruptă a prețului la gaze pentru populație și CET-uri din aprilie și restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara și Oltenia, a anunțat, luni, premierul Victor Ponta după o ultimă rundă de discuții cu board-ul FMI.
Premierul a precizat că, în aceste condiții, nu va fi semnată o scrisoare de intenție și că discuțiile pe aceste două puncte de divergență, anunțate anterior de MEDIAFAX, vor continua în aprilie, acordul rămânând însă în vigoare.
Fondul Monetar Internațional (FMI) și Comisia Europeană (CE) au cerut ca liberalizarea prețului la gaze să fie aplicată din luna aprilie pentru populație și centrale de energie termică (CET-uri), cu o creștere a prețului la gaze catalogată drept „abruptă” de către șeful Guvernului, de la 53,3 lei MWh la 62 lei MWh.
Executivul a respins această solicitare, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populația și CET-urile nu pot suporta o astfel de creștere din aprilie, iar astfel s-ar acumula noi datorii.
„Liberalizarea înseamnă creșterea prețului la gaze, ca să vorbim pe înțelesul tuturor. Până în aprilie, vom veni cu o propunere de calendar sustenabil, realist, care să țină cont de ce este cu adevărat, nu de calcule pe hârtie care sunt mecanice și de multe ori în realitate produc efecte negative”, a spus Ponta.
Conform calendarului convenit anterior cu FMI și Comisia Europeană, prețul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h, în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 și la 62 lei în iulie 2015.
Creșterea prețului a fost însă amânată de Guvern, care dorește prelungirea calendarului de eliminare a prețurilor reglementate cu trei ani, până la 30 iunie 2021.
În privința companiilor energetice Hunedoara și Oltenia, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană au cerut restructurarea „masivă și radicală” a acestora, Guvernul fiind însă de părere că o astfel de restructurare nu ar salva industria producătoare de energie pe bază de cărbune și locurile de muncă, ci, dimpotrivă, ar diminua semnificativ importanța acestui sector în câțiva ani în România, conducând-l spre „panta de închidere”.
„Sper să ne înțelegem, dar în interesul României. Suntem de acord cu măsuri de eficientizare, dar nu vom accepta măsuri să ducă la dispariția acestui acest sector esențial pentru siguranța noastră energetică și dezvoltarea economico-socială unor regiuni, Hunedoara, Gorjul în special, dar și tot ce ține adiacent”, a afirmat Ponta.
