Colonelul (în rezervă) prof. univ. dr. ing. Marian Rizea a lansat o scrisoare deschisă în care acuză conducerea OMV Petrom că „ascunde” anual milioane de tone din producția de țiței, pentru a nu plăti redevența corspunzătoare statului român. Publicăm integral scrisoarea ofițerului de informații și contrainformații economice:
„Sunt col (r). prof. univ. dr. ing. Marian Rizea. Cei mai mulți dintre destinatarii acestui mesaj mă cunoașteți, cu bunele și mai puțin bunele lucruri pe care le-am făcut în cei 25 de ani ca ofițer de informații și contrainformații economice. Sunt inginer petrolist și mi-am dat doctoratul în 2001, după mai bine de 5 ani de cercetări în care, sub coordonarea distinsului prof. univ. dr. ing. George Iordache de la UPG Ploiești, am studiat, în schelele Tg. Ocna, Ocnele Mari, Ocna Mureș, etc. exploatarea zăcămintelor de sare, prin dizolvare cu ajutorul sondelor, cu o teză în premieră națională.
Grupul petrolier OMV Petrom, care a obținut anul trecut un profit de aproape un miliard de euro, este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, plătind taxe și impozite în valoare de 8 miliarde de lei, în 2012. În total, primii zece contribuabili la bugetul de stat au plătit aproximativ 30 de miliarde de lei, în 2012, reprezentînd 15 procente din buget, relatează Digi24. Pe al doilea loc se află producătorul de țigări British American Tabacco (5,6 miliarde de lei) și Rompetrol Rafinărie (4,6 miliarde de lei), urmată de Petrotel-Lukoil Ploiești.
Iată clasamentul:
1. OMV Petrom: 8 miliarde de lei
2. British American Tobacco Trading: 5,6 miliarde de lei
3. Rompetrol Rafinare: 4,6 miliarde de lei
4. Petrotel-Lukoil 2,2 miliarde de lei
Întrebare: ESTE POSIBIL CA DIFERENȚA DINTRE PROFITUL OMV PETROM ȘI O COMPANIE DE ȚIGĂRI SĂ FIE DE DOAR 2,4 MILIARDE LEI? SĂ ÎNȚELEG CĂ FUMĂM DE APROAPE CÎT CONSUMĂM PRODUSE ENERGETICE???
GUVERNANȚILOR, DACĂ AȚI TRECUT PE LA ȘCOALA ȘI NU AȚI CHIULIT LA ORELE DE ARITMETICĂ, UITAȚI-VĂ ÎN OGLINDĂ, PRIVIȚI-VĂ ÎN OCHI ȘI DAȚI-VĂ UN RĂSPUNS CARE SĂ NU VĂ CRAPE OBRAZUL!
Acum 2-3 ani, la o conferință pe tema energiei, la Hilton, după ce reprezentantul OMV prezenta realizările de excepție ale grupului OMV-Petrom, m-am ridicat în picioare (deși aplauzele celor din sala nu se terminaseră) și am făcut următoarele precizări:
1. Înainte de privatizare, producția de țiței extras era de cca. 6 milioane de tone/an. În 1976, România înregistrase 14,2 milioane tone și 33,4 miliarde Nmc (normali metri cubi) gaze naturale.
2. În anul în care se discută problema, 2010, OMW, care se laudă cu investiții de miliarde și aport de tehnologie, producea 4 milioane tone de țiței! (Din sală, cineva – o voce feminină – a strigat „4,7 milioane tone!”)
3. Corect, am spus, așa să fie… Dar dacă în țară, în România, nu prelucrați decît cel mult 1,8 milioane tone țiței, la rafinăria Brazi (ARPECHIMUL fiind închis), ce faceți cu restul producției? Unde o stocați? Sau o duceți în Austria pe barje, încălcînd normele internaționale, în materie vamală… Sau nu o declarați, să nu plătiți acea infimă redevență de 4% (în lume, redevența este de 16-22%)!
Liniștea și stupoarea celor de față, inclusiv a unor înalte fețe oficiale guvernamentale și consilieri de rang înalt, au fost întrerupte de un zgomotos ropot de aplauze!
4. Din grupul OMV-Petrom, cineva a întrebat “pe ce mă bazez” (replica celebră din MOROMEȚII) și am realizat că este un roman, o coadă de topor… Calm, deși mi se ridicase sîngele la cap, i-am răspuns că sînt ofițer de informații (înainte și după “loviluție”), petrolist practicant on/offshore, am avut atribuții în sectorul energetic peste 15 ani, profesor în informații strategice și riscuri energetice și pasiunea mea este aceea de a face bilanțuri energetice, sectoriale, pe care le public semestrial, la sesiunile de comunicări științifice cu participare internațională… (Cît petrol se extrage, cît se raportaeză, cît se prelucrează, cît se vinde la pompă, dar și produse auxiliare…)
Aplauzele au continuat, spre deznădejdea celor de la OMV-Petrom!
După ședință, am fost abordat de reprezentanții Grupului și mi-au propus să le devin partener în echipă… Mi-au spus că citiseră cartea publicata la Editura ANI București, “PETROL, DEZVOLTARE ȘI (IN)SECURITATE”. Am cerut (conform uzanțelor, fiind ofițer în activitate) timp de gândire (spre a mă consulta cu șefii). Nici nu vă puteți închipui ce șuturi verbale și morale am primit, a doua zi, de la un șef tembel, ajuns ulterior general la apelul bocancilor: că nu am fost orientat, că nu am pic de bun simț față de cei care aduc nu știu cât la bugetul de stat. L-am ascultat și, în final, în cea mai sănătoasă atitudine de copil trăit la țară (in câmpia Buzăului și munții Zarandului), instruit și educat la școlile înalte din bariera București (zona Mimiu Ploiești – liceul de petrol-chimie, Universitatea de petrol si gaze) l-am bagat în p…a mă-sii, pe românește, și i-am spus că-l aștept să ieșim la pensie, să-i pot trage una în botul lui de nemernic.
La cîteva zile, un alt mare șef, un om deosebit, care mă aprobă scrîșnind din dinți, m-a sfatuit să fiu mai blînd… După cîteva săptămîni, ajuns aproape la cîteva luni de vîrsta biologică a trecerii în rezervă și a peste 25 de ani de militărie, scîrbit și informat că ni se vor micșora salariile și, evident, cuantumul soldelor compensatorii și pensiile, m-am pensionat!
De atunci, sînt liniștit personal, dar nu împăcat cu soarta! Sper ca, într-o zi, trădătorii de neam și țară să dea socoteală în fața neamului românesc, pentru încălcarea art. 136, “Proprietatea”, alin. (3) din Constituția României!
Iar cei care simt și gîndesc românește, să le fie judecatori!!!
Doamne, ocrotește România, Europa și întreaga lume!
Cu mare amărăciune,
Prof. univ. dr. ing. Marian RIZEA
