Un sondaj de opinie realizat de INSCOP Research în perioada 1–9 septembrie 2025 relevă o schimbare semnificativă în atitudinea românilor față de actuala clasă politică. Potrivit datelor, 50,6% dintre respondenți ar fi dispuși să voteze un partid nou înființat la viitoarele alegeri, comparativ cu doar 29,8% în mai 2015. Doar 28,8% au declarat că nu ar susține o formațiune nouă, iar 19,9% sunt încă nehotărâți. Ponderea non-răspunsurilor este de 0,8%.
Profilul votanților deschiși către partide noi
Disponibilitatea de a susține un partid nou este prezentă în rândul tuturor categoriilor politice:
– 38% dintre votanții PSD
– 44% dintre votanții PNL
– 50% dintre votanții USR
– 60% dintre votanții AUR
Tinerii sunt cei mai receptivi la ideea schimbării:
– 64% dintre persoanele sub 30 de ani
– 57% dintre cei între 30 și 44 de ani
– 53% dintre cei între 45 și 59 de ani
– 36% dintre cei peste 60 de ani
Diferențe apar și în funcție de educație și mediu de rezidență:
– 53% dintre cei cu educație primară
– 50% cu educație medie
– 49% cu studii superioare
– 54% din urbanul mic
– 52% din orașele mari
– 49% din mediul rural
– 46% din București
Angajații din mediul privat (60%) sunt mai deschiși către partide noi decât cei din sectorul public (46%).
Nemulțumirea față de partidele existente
Sondajul mai arată că 55,1% dintre români sunt de acord cu afirmația „Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi”. Doar 40,7% se opun acestei idei, iar 4,1% nu au un răspuns clar.
Cei mai critici sunt votanții AUR (71%), urmați de cei ai PSD (45%), PNL (34%) și USR (33%). De asemenea, 62% dintre tinerii sub 30 de ani și 58% dintre cei între 30 și 44 de ani susțin această afirmație, în timp ce procentul scade la 51% pentru cei între 45 și 59 de ani și la 52% pentru cei peste 60 de ani.
Educația influențează puternic percepția:
– 72% dintre cei cu educație primară sunt de acord
– 55% dintre cei cu educație medie
– 35% dintre cei cu studii superioare
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, consideră că aceste cifre reflectă o criză profundă de încredere în partidele tradiționale și o dorință de resetare structurală a sistemului politic. „Creșterea de la 30% în 2015 la peste 50% în 2025 a celor care ar vota un partid nou arată o disponibilitate crescută a românilor de a transforma nemulțumirea în acțiune politică”, a declarat acesta.
Sondajul a fost realizat prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1103 persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată din România. Marja de eroare este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.
Aceste date pot reprezenta un semnal clar pentru partidele actuale: în lipsa reformei și a reconectării cu cetățenii, scena politică românească ar putea fi martora unei schimbări profunde în următorii ani.
