Lideri UE s-au întâlnit joi cu cei șase parteneri estici, în cadrul unui summit la Riga vizând aprofundarea relațiilor și încurajarea fostelor republici sovietice să se reformeze, și au avertizat Rusia să nu se amestece în afacerile interne ale vecinilor săi, relatează DPA în pagina electronică.
Relațiile dintre Uniunea Europeană (UE) și Rusia se află în prezent la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul Războiului Rece, după ce Moscova a fost sancționată pentru anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea și susținerea separatiștilor proruși din estul Ucrainei cu armament și trupe, acuzații pe care rușii le resping.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat, la sosirea la reuniune, că abordarea Rusiei este „destul de clar” diferită față de UE. „Noi acceptăm că diverși membri ai Parteneriatului Estic merg pe căi foarte diferite”, a subliniat ea.
Cel mai important mesaj transmis de la Riga este că țările partenere au „libertatea să ia singure decizii cu privire la viitorul lor”, a declarat ministrul britanic de Externe Philip Hammond.
„Dacă Rusia ar fi fost un pic mai îngăduitoare, mai fermecătoare, mai atractivă, poate că nu ar fi fost nevoită să-și compenseze neajunsurile prin tactici distructive și de intimidare a vecinilor săi”, a declarat președintele Consiliului European Donald Tusk.
„Parteneriatul Estic nu este un concurs de frumusețe între Rusia și Uniunea Europeană. Dar dați-mi voie să fiu sincer: frumusețea contează”, a adăugat el.
Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a avertizat, înaintea summitului de două zile, în legătură cu luarea vreunei decizii care să „dăuneze intereselor” Rusiei. „Noi nu considerăm o tragedie aspirațiile vecinilor noștri de a-și consolida relațiile cu UE”, afirma el.
Moscova și-a exprimat de mult timp îngrijorarea cu privire la faptul că programul Parteneriatului Estic – în care sunt incluse Armenia, Azerbaidjanul, Belarusul, Georgia, Republica Moldova și Ucraina – ar putea afecta interesele Rusiei. Însă oficiali UE au negat în mod repetat acest lucru.
„Dați-mi voie să le răspund celor care pretind că Parteneriatul Estic este îndreptat împotriva Rusiei. Nu este”, a subliniat Tusk joi.
Însă războiul din Ucraina – declanșat după ce fostul președinte prorus a renunțat să mai semneze acorduri în vederea unei apropieri de UE, în 2013 – a condus la o regândire a politicii blocului european față de vecinii săi estici.
UE caută acum o abordare mai adecvată, care să înglobeze ambițiile mai proeuropene ale Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova, dar și pe cele ale Armeniei, Azerbaidjanului și Belarusului, pe care nu le interesează să devină membre UE.
Președintele ucrainean Petro Poroșenko s-a declarat mulțumit, joi, să vadă că blocul european „demosntrează unitate și solidaritate”.
El a adăugat că acum există „dovezi puternice” potrivit cărora trupele ruse sunt active în estul Ucrainei, referindu-se la confirmarea de către observatorii OSCE a faptului că un militar care primește îngrijiri medicale în Ucraina este „într-adevăr un militar din cadrul trupelor rusești”.
Poroșenko a subliniat că posibila aderare la UE rămâne în continuare un scop important și că, pentru a-l atinge, Ucraina dorește să întreprindă reforme, să lupte împotriva corupției și să îmbunătățească mediul investițiilor în țară.
„Este un element-cheie să păstrăm ușa deschisă”, a declarat el la o întâlnire a liderilor conservatori organizată înainte de summit.
Declarația finală a summitului urmează să recunoască „aspirațiile europene și opțiunile europene ale partenerilor în cauză”, potrivit unui proiect al textului la care DPA precizează că a avut acces.
Însă ministrul leton de Externe Edgars Rinkevics, a cărui țară deține președinția UE și găzduiește reuniunea, a atenuat orice așteptări ale vreunei avansări în direcția aderării la UE.
„Este necesar să spunem clar că ușa este deschisă. Dar pentru a intra este necesar să fii bine pregătit”, a declarat Rinkevics pentru televiziunea publică letonă.
Potrivit proiectului declarației, Ucraina și Georgia nu obțin promisiunea liberalizării regimului vizelor de călătorie în UE începând din 2016.
Comisarul european Johannes Hahn, însărcinat cu Politica de Vecinătate, a declarat că este necesar ca Kievul și Tbilisi să îndeplinească „câteva condiții restante”. Premierul georgian Irakli Garibașvili și-a exprimat speranța finalizării „procedurilor tehnice” până la sfârșitul acestui an.
Summitul, care a început joi cu un dineu, urmează să anunțe în mod oficial un acord de împrumutare a Ucrainei cu 1,8 miliarde de euro. Blocul european s-a angajat totodată să ajute la generarea unor investiții în valoare de două miliarde de euro pentru întreprinderi mici din Georgia, Republica Moldova și Ucraina în următorii zece ani.
Numai 25 din cei 28 de lideri europeni participă la summitul de la Riga, alături de doar patru dintre cei șase omologi din țările partenere.
Președintele azer Ilham Aliev și-a anulat participarea cu o zi înainte de reuniune, trimițându-l pe ministrul de Externe Elmar Mammadiarov.
Belarusul – ale cărui relații diplomatice cu UE au fost afectate de bilanțul slab în domeniile politic și drepturilor omului – urmează să fie reprezentat tot de șeful diplomației, Vladimir Makei.
