În urmă cu 2 zile, pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne, respectiv pe site-ul Ministerului Transporturilor, au fost publicate spre dezbatere publică două proiecte legislative care, în caz de aprobare și adoptare, ar putea avea un impact relativ important pentru șoferi.
I. Pe data de 22 iulie 2014 a fost supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne un nou proiect de modificare a Codului Rutier (Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată) care are ca obiect lămurirea și redefinirea unor termeni sau expresii, corelarea legislației naționale cu directivele europene în ceea ce privește permisul de conducere, bazat pe un model unic european și precizarea unor condiții de eliberare a acestuia, corelarea și echivalarea unor categorii de permise de conducere pe drumurile publice, realizarea unei norme de trimitere la prevederile Codului de procedură penală care stabilesc unele condiții cu privire la recoltarea mostrelor biologice, în cazul conducerii unui vehicul de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice sau a altor substanțe, completarea listei instituțiilor medicale unde se recoltează probele biologice, anumite situații de suspendare sau anulare a permisului de conducere în raport cu noua legislație penală.
a. Proiectul de modificare a Codului Rutier revizuiește definiția „autovehiculului” în concordanță cu Directiva 126/2006/CE, făcând precizarea concretă că reprezintă „orice vehicul echipat cu motor de propulsie, utilizat în mod obișnuit pentru transportul persoanelor sau mărfurilor pe drum sau pentru tractarea, pe drum, a vehiculelor utilizate pentru transportul persoanelor sau mărfurilor. Vehiculele care se deplasează pe șine, denumite tramvaie, precum și tractoarele agricole sau forestiere, nu sunt considerate autovehicule. Troleibuzele sunt considerate autovehicule”.
Totodată este prevăzută definirea „tractorului agricol sau forestier” prin comasarea elementelor vizate de definiția „tractorului” și a „tractorului rutier”, precum și prin preluarea criteriilor stabilite de Directiva 126/2006/CE.
b. Regimul înmatriculărilor permanente sau temporare este, de asemenea, redefinit. Astfel, „Autovehiculele, remorcile și tractoarele agricole sau forestiere se înmatriculează permanent sau temporar la autoritatea competentă în a cărei rază teritorială proprietarii își au domiciliul, reședința ori sediul, în condițiile stabilite prin reglementările în vigoare.” În cazul în care acestea se află în dotarea unor instituții publice precum armata, MAI sau SRI, pot fi înmatriculate la aceste instituții, dar și la autoritățile civile. În privința tramvaielor, troleibuzelor, vehiculelor cu tracțiune animală și a tractoarelor agricole sau forestiere care nu necesită înmatricularea, acestea se înregistrează de către consiliile locale, care țin și evidența acestora.
c. Una dintre cele mai importante modificări pe care o preconizează acest proiect privește permisele de conducere eliberate în România. Corelând dispozițiile Codului Rutier cu cele ale Directivei 126/2006/CE, noile dispoziții își propun redefinirea și detalierea criteriilor care stabilesc regimul juridic al „reședinței normale”. Astfel, pentru ca o persoană să poată solicita și obține (în urma unui examen) un permis de conducere trebuie să aibă domiciliul sau reședința în România sau să poată dovedi că se află la studii în România de minim 6 luni. Pentru înlăturarea oricăror situații de ambiguitate sau interpretare, proiectul detaliază ce presupune pentru o persoană domiciliu sau reședință în România:
– locuiește în mod obișnuit cel puțin 185 de zile din fiecare an calendaristic la o adresă din România datorită unor legături personale sau profesionale ori altor legături strânse cu adresa respectivă, sau
– revine periodic la o adresă din România datorită unor legături personale cu adresa respectivă, deși locuiește alternativ în locuri diferite, situate în două sau mai multe state membre, întrucât legăturile sale profesionale sunt într-un loc diferit de cel al legăturilor personale, sau
– locuiește la o adresă din România pentru îndeplinirea unei activități sau misiuni pe o durată determinată, deși locuiește alternativ și în alte locuri diferite, situate în două sau mai multe state membre ale Uniunii Europene ori Spațiului Economic European sau în Confederația Elvețiană.
Pentru a face dovada acestor situații, persoana care solicită eliberarea unui permis de conducere din partea autorităților române trebuie să prezinte următoarele documente:
– documente prevăzute de actele normative care reglementează domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene sau regimul străinilor în România,
– emise de instituția/instituțiile de învățământ, acreditată/acreditate în condițiile legii, care să ateste că persoana urmează studii în România de cel puțin 6 luni;
– alte documente justificative, după caz.
Proiectul face două precizări importante: pe de o parte, participarea la studii într-o universitate/școală din România nu implică transferul domiciliului sau a reședinței în România (de aceea intervine și condiția aflării la studii de cel puțin 6 luni, la momentul aplicării pentru permis), pe de altă parte aplicarea se referă strict la procedurile legate de permisele de conducere, nu și de înmatricularea autovehiculelor și a remorcilor.
d. O modificare importantă privește și revizuirea corelării dintre categoriile de permise de conducere, în sensul în care permisele de conducere eliberate pentru categoriile A, B, C sau D sunt valabile pentru categoriile A1, A2, B1, C1, respectiv D1 (cele eliberate pentru categoria A sunt valabile și pentru categoriile A1 și A2, cele B sunt valabile pentru B1, C pentru C1 și D pentru D1). Totodată, permisele de conducere eliberate pentru una dintre categoriile B, BE, C sau CE sunt valabile și pentru categoria Tr (tractor), în anumite cazuri specifice iar permisele de conducere eliberate pentru categoriile D sau DE sunt valabile și pentru vehiculele din categoria Tb (troleibuz).
e. Proiectul de modificare a Codului Rutier aduce o modificare foarte importantă și în privința raportării la noua legislație penală. În situația în care, în urma unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare a fost dispusă anularea permisului de conducere, dar odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Penal (de la 1 februarie 2014) fapta penală în baza căreia s-a dispus anularea nu mai este prevăzută, titularul permisului anulat poate obține o hotărâre de constatare în baza căreia se va putea înscrie la examenul pentru obținerea unui nou permis. Mai mult, dacă măsura anulării nu a fost dispusă concret până la data depunerii cererii, titularul poate obține direct restituirea permisului. Atenție, constatarea inexistenței faptei penale în Noul Cod Penal se face prin acțiune în instanță, cu invocarea art. 4 (legea penala cea mai blândă), iar prezentarea la examen sau depunerea cererii de restituire vor fi posibile numai după ce hotărârea rămâne definitivă.
f. Altă modficare foarte importantă vizează recoltarea probelor biologice. Proiectul propune completarea listei instituțiilor medicale unde se recoltează mostre biologice cu două categorii: unități de asistență medicală autorizată, respectiv ambulanțe ori autospeciale cu această funcție aparținând Serviciului mobil de urgență. Concret, dacă situația de la fața locului o permite, recoltarea de probe biologice se va putea face și de către ambulanțe, pentru obținerea mai fidelă și mai rapidă a rezultatelor.
Recoltarea de probe biologice însa se va face cu raportarea necesară la art. 190 alin. (8) din Codul de Procedură Penală, adică „recoltarea de probe biologice se efectuează din dispoziția organelor de constatare și cu consimțământul celui supus examinarii, de către un medic, asistent medical sau de o persoană cu pregatire medicală de specialitate, în cel mai scurt timp, într-o institutie medicală, în conditiile stabilite de legile speciale”.
Acesta este primul proiect de modificare a Codului Rutier inițiat de MAI în anul 2014, după ce anul trecut au existat 3 proiecte care nu au reușit să fie adoptate nici măcar în formele modificate ulterioare dezbaterilor publice. Reamintim că în mod direct, OUG 195/2002 nu a mai fost modificată din noiembrie 2012, dar în cursul anului 2013 a suferit modificări prin legea de punere în aplicare a Codului de Procedură Penală (nr. 255/2013).
II. Tot în data de 22 iulie a.c. pe site-ul Ministerului Transporturilor a fost lansat în dezbatere un proiect de modificare a Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.
Cu toate că textul proiectului de modificare nu are decât un singur paragraf, urmările sale nu vor fi lipsite de ecouri. Conform proiectului, de amenzi cuprinse între 1.000 lei și 5.000 lei sunt pasibile și persoanele fizice sau juridice care transportă cu autoturisme fără respectarea prevederilor articolului 7 din lege, care prevede că transportul în regim de taxi sau de închiriere se poate executa numai de transportatori autorizați.
Potrivit notei de fundamentare, adoptarea acestei ordonanțe de urgență reprezintă o măsură în sensul eliminării practicilor ilicite în activitățile de transport rutier de persoane prin utilizarea autoturismelor, fiind o măsură directă pentru:
– eliminarea efectelor negative majore asupra activității economice a întreprinderilor autorizate;
– eliminarea efectelor create asupra bugetului de stat prin diminuarea veniturilor încasate ca urmare a neplății taxelor și impozitelor aferente activităților de transport rutier neautorizate desfășurate de către persoane fizice sau juridice;
– eliminarea riscurilor ce privesc siguranța circulației rutiere ca urmare a efectuării unor activități de transport rutier de persoane neautorizate;
– eliminarea concurenței neloiale pe piața transportului rutier de persoane efectuat prin utilizarea neautorizată a autoturismelor.
Dacă în teorie această măsură pare îndreptățită, concret, posibilitatea de a proba situația în care un transport de persoane este ilicit devine complicată și poate duce la abuzuri. În multe situații, în cadrul activităților de transport autorizate numărul de bilete de transport eliberate este inferior numărului real de călători, reprezentând o formă de evaziune fiscală. Pe de altă parte, există destule situații concrete în care transportul de persoane efectuat cu mașini proprietate privată poate fi considerat o practică ilicită, în realitate fiind vorba de persoane care circulă împreună pe baza unor relații personale (rude, vecini, colegi de serviciu) și care s-au asociat în vederea reducerii costurilor carburanților și economiei de timp. Considerăm, deci, că pe această cale impactul acestui proiect va fi mai degrabă negativ, mai ales în lipsa unor prevederi care să identifice și detalieze practicile cu adevărat ilicite.
Atenție!
Textele celor două proiecte pot suferi modificări în urma dezbaterilor publice. După dezbateri, ministerele care au elaborat proiectele le trimit pentru avizare Guvernului și pentru adoptare camerelor parlamentare. Dacă vor fi adoptate, iși vor produce efecte numai după publicarea în Monitorul Oficial al României, partea I.
