Grila salariara propusa în Legea Salarizării Unitare. Grila va avea un raport între salariul de bază minim și cel maxim în sectorul bugetar de 1 la 18 (Legea din 2010 a adus o grilă care avea un raport între salariul de bază minim și cel maxim în sectorul bugetar de 1 la 15, spre deosebire de 1 la 72 cât era în 2008).
Salariul de bază se stabilește pe funcții, clase potrivit studiilor, grade/trepte și gradații
Începând cu anul 2016 se aplică noile grile de salarizare, dar implementarea se va face etapizat prin legi anuale de salarizare. Salariile aflate în plată care sunt mai mari decât ceea ce e prevăzut pentru funcția respectivă în anexele la lege se păstrează la nivelul aflat în plată.
Fiecare funcție are 3 grade/ 3 trepte și debutant + promovare din 3 în 3 ani dacă a primit calificativul „foarte bine” de cel puțin 2 ori din partea comisiei desemnate din care fac parte și sindicatele sau reprezentanții salariaților
Fiecare grad/treapta are 5 gradații – se avansează din 5 în 5 ani, dar perioada de cinci ani poate fi redusă până la trei ani, dacă în ultimii doi ani consecutivi s-a obținut calificativul maxim
Nivelul de salarizare va fi revizuit periodic în funcție de evoluția nivelului de salarizare existent pe piața muncii în România, astfel încât salariile din sectorul public să poată fi stabilite la un nivel competitiv, în limita sustenabilității financiare
Se scot sporurile din salariul de bază. Sporuri care pot fi acordate: 15% pentru persoane cu handicap vizual, 15% spor doctorat, 10% spor pentru activitate de control financiar preventiv, 20% localități izolate
Suma sporurilor, compensațiilor, primelor și indemnizațiilor individuale nu va depăși 30% din salariul de bază. Aceeași limită de 30% pentru sporuri se aplică și pe bugetul ordonatorului principal de credite raportat la suma salariilor de bază. Depășirile pot fi autorizate prin HG
Pentru orele suplimentare care nu pot fi compensate cu ore libere plătite în următoarele 60 de zile se va acorda un spor de 75% din salariul de bază. Plata muncii prestate peste durata normală a timpului de lucru se poate face numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de șeful ierarhic, fără a se depăși 360 de ore anual. În cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 de ore anual este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanților salariaților
Ordonatorii de credite pot acorda premii lunare în limita a 5% din cheltuielile cu salariile aferente personalului prevăzut în statul de funcții, cu încadrare în fondurile aprobate prin buget și respectând limita individuală a două salarii de bază lunare pe an
Persoanele care ocupă funcții de conducere pentru care condiția de ocupare a postului este de studii superioare și care nu au absolvit studii de acest nivel beneficiază de salariul de bază prevăzut pentru aceste funcții, pentru o perioadă tranzitorie de maxim 5 ani în care să obțină nivelul de studii prevăzut de lege
Exercitarea cu caracter temporar a unei funcții de conducere se realizează prin numirea unei persoane angajate care îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea funcției de conducere și care nu a fost sancționată disciplinar, pe o perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic la care se mai pot adăuga maxim încă 6 luni, dacă în statute sau în legi speciale nu se prevede altfel
Niciun câștig salarial pentru o funcție inferioară nu va depăși câștigul salarial unei funcții superioare prevăzut în anexele la prezenta lege, atât la personalul civil, cât și la personalul din domeniul apărare, ordine publică și siguranță națională
Personalul din administrația publică centrală sau locală parte a echipelor de proiecte cu fonduri europene se salarizează pentru timpul efectiv alocat realizării activităților din proiect potrivit cererilor de finanțare și ghidului solicitantului, dar dacă salariul de bază ar fi mai mic decât în anexele la lege se aplică valorile din anexe
Prevederile referitoare la detașare, delegare și mutare, acordarea concediilor, la cheltuieli de transport, cheltuieli cu cazarea și locuința se mențin.
Modul în care a fost redactată noua variantă a legii salarizării a stârnit deja unele controverse, având în vedere că, în primul rând, nu mai există coeficienți pentru calculul salariilor pe diverse funcții ca înainte, ci valori numerice. În legea salarizării aflată în vigoare în prezent, salariile din sectorul bugetar sunt calculate în funcție de un coeficient, iar cel mai mic salariu are coeficientul 1, iar cel mai mare salariu din sistemul bugetar are coeficientul 15 (adică 15 x valoarea de bază, stabilită în fiecare an și care în 2010, la intrarea în vigoare a primei legi a salarizării, era de 600 de lei).
„În anexele proiectului noii legi a salarizării nu există coeficienți, ci valori numerice, de aceea comparațiile sunt mai greu de verificat. În plus, se introduc 6 gradații (trepte) la fiecare funcție, însă introducerea gradațiilor la anumite funcții, cum ar fi profesor universitar cu peste 40 de ani vechime, funcție la nivel debutant sau medic rezident anul I sau II, nu are sens“, a explicat Bogdan Hossu, liderul confederației sindicale Cartel Alfa.
O altă anomalie a proiectului de lege aflat în prezent în lucru la Ministerul Muncii o reprezintă faptul că nu există nicio referire la valoarea de bază a sistemului de salarizare, bază față de care să se raporteze salariile din sistemul bugetar.
„Nu se specifică cum se vor face indexări sau cum se vor face corecțiile grilelor propuse o dată cu creșterea salariului minim garantat în plată pentru a nu repeta situația de acum, suprapunerea sistemului de salarizare la nivelul salariui minim. Trebuie să se specifice că se realizează o creștere proporțională cu creșterea salariului minim garantat în plată“, a mai spus Hossu, citat de ziarulfinanciar.ro
Un articol nou din proiectul aflat în lucru mai specifică și faptul că șefii instituțiilor de stat nu vor mai câștiga mai puțin decât subalternii lor, situație frecvent întâlnită în sistemul de salarizare actual.
„Câștigul salarial brut pe funcții din cadrul instituțiilor și autorităților publice va respecta ierarhia, în sensul că niciun câștig salarial pentru o funcție inferioară nu va depăși câștigul salarial unei funcții superioare prevăzut în anexele la prezenta lege, atât la personalul civil, cât și la personalul din domeniul apărare, ordine publică și siguranță națională“, se arată în variant drafta a noii legi.
În sistemul bugetar lucrează în prezent 1,2 milioane de salariați, adică un sfert din efectivul total de salariați din economie.
