Termenul „sâmbră” semnifică o înţelegere, o reglementare gospodărească, un protocol asupra treburilor majore ale oieritului. Încă de la Sfântul Gheorghe şi până la sărbătoarea Sf. Constantin şi Elena, crescătorii de oi din toate cele 23 de sate oşeneşti se adună în fiecare localitate pentru a stabili împreună unde vor face stânele în acel an, cine le va fi baci şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului.
La începutul lunii mai toate mioarele din sat sunt duse la stână. Înainte însă, pentru ca animalele să fie sănătoase şi să dea lapte mult, sunt binecuvantate de preot. Însă nu acesta este secretul pentru ca oile să dea mult lapte. Ciobanii spun că mioarele trebuie dezmierdate. Din laptele lor gospodarii vor face caş şi alte soiuri de brânză. Reţeta nu este complicată, dar este secretă. Şase litri de lapte la un kilogram de caş. Acesta este pus la stors, iar după ce treaba este terminată, toată lumea trece la dans de sâmbra oilor.
În program:
11:00 – Irina Man și Grupul din Bixad
Petre si Petrică Zele
Maria Petca Poptean și Măgura din Târșolț
Petrică Mureșan
12:00 – Deschiderea oficială; Momentul de Sâmbră, sfințirea turmelor de oi și măsurișul laptelui
Ansamblul Folcloric „Oașul” și Maria Tripon din Negrești-Oaș
Ansamblul Folcloric „Tulnicul” din Maramureș
Gheorghe Turda
Ansamblul Folcloric al Județului ,,DORURI SĂTMĂRENE’’ și Palatul Copiilor Satu Mare
Ansamblul Folcloric „Florile Tărnii”
Ansamblul Folcloric „Cununița Năzdrăvană”
Georgiana –Țâpuritoarea Oașului
Mihai Zele și Ansamblul Țara Oașului
Ansamblul Florile Turțului
Țâpuritoarele din Batarci – Maria Hosu
Grupul de țâpuritoare din Racșa.