În aceste zile Muzeul Județean Satu Mare în parteneriat cu Universitatea din Köln (Germania) desfășoară un amplu proiect de cercetare arheologică ce are ca principal obiectiv așezarea fortificată din mileniul I î. de Hr. de la Căuaș-Sighet. Început cu 7 ani în urmă, programul de scanare geomagnetică a siturilor din județul Satu Mare a dat rezultate deosebite în mai multe puncte arheologice din zona Carei-Tășnad, însă rezultatele de la Căuaș sunt cu totul ieșite din comun, dovedindu-se a fi relevante pentru istoria timpurie a civilizației tracice și chiar pentru protoistoria europeană. Prin scanare geomagnetică s-a constat că aici a existat un centru tribal, ce se întindea pe o suprafață de 56 de ha, într-o zonă fortificată natural prin revărsarea a două pâraie în valea Ierului. Întreaga suprafață a fost fortificată printr-un efort ce dovedește posibiltăți impresionante ale comunității ce a trăit în așezare. Un aspect extrem de important se desprinde acum la finalul cercetărilor: sutele de construcții de pe suprafața sitului sunt arajate pe șiruri, dovedind că locuințele au fost construite după un plan prestabilit. Acest sistem complex de amenajare, ce a fost definit ca fiind protourban, este cunoscut doar la vestitul centru tribal din localitatea Biskupin (Polonia). Situația de la Căuaș dovedește că ar putea fi un fenomen european, databil în sec. X-VIII î.de Hr., care însă s-a prezervat și poate fi reconstituit în puține cazuri.
Un alt element deosebit surprins în acest an este acela al unor planuri de construcții cu o latură arcuită (absidate) de foarte mari dimensiuni. Construcții identice ca formă și dimensiuni au fost descoperite recent la Lăpuș, în acest sit având clare conotații cultice. Clădirile absidate de la Căuaș (datate în sec. X-VIII î. de Hr.) generează o legătură temporară între monumentele similare din epoca târzie a bronzului de la Lăpuș (sec. XII î. de Hr.) și templele absidate din civilizația geto-dacică (sec. V.î de Hr. – I. d. Hr.).
Un alt domeniu al cercetărilor a fost reprezentat de prelevarea de probe palinologice, având în vedere că în terenul mlăștinos din jurul fortificației a avut loc o bună prezervare a acestuia. Prin cercetarea acestuia se urmărește deslușirea mecanismelor socio-economice care au stat la baza evoluției unei comunități deosebit de evaluate.
