Proiecte pentru scăderea prețului la energie. Fondul pentru Modernizare merge pentru a susţine 5.000 MW de eoliene şi solare

Ministerul Energiei a primit aprobarea Comisiei Europene pentru schema de finanţare a contractelor pentru diferenţă (CfD): 3 miliarde de euro pentru proiecte de 5.000 MW energie solară şi eoliană, a anunţat în seara aceasta Sebastian Burduja, ministrul energiei. Iniţial, estimarea de 3 miliarde de euro viza doar prima licitaţie de CfD-uri prin care România speră să finanţeze proiecte de 2.000 MW, eolian şi solar.

“Aceste fonduri vor veni din Fondul pentru Modernizare, unde de asemenea suntem în linie dreaptă cu aprobarea. 5.000 MW energie verde (3.000 MW parcuri solare şi 2.000 MW parcuri eoliene), si reprezintă cea mai mare investiţie pentru tranziţia energetică a României. Prin contractele pentru diferenţă, în urma unei proceduri competitive publice şi transparente, vom fixa preţul de vânzare a energiei electrice generată de aceste investiţii pentru următorii 15 ani.”

Potrivit lui Sebastian Burduja, aceste proiecte vor duce la scăderea preţului energiei din România.

În linii mari, astfel de contracte pentru diferenţă (CfD) prevăd ca producătorului de energie să-i fie garantat un preţ minim de vânzare. În situaţia în care preţul energiei pe piaţa liberă este mai mic decât acest nivel, atunci producătorul va primi diferenţa din partea consumatorilor prin intermediul facturilor la electricitate. Dacă preţul este mai mare, producătorul va returna diferenţa către consumatori. Practic, investiţia devine astfel lipsită de riscuri şi apetisantă pentru bănci, mai ales în contextul scăderii dramatice a preţului la energie.

Graba privind demararea primei licitaţii de CfD-uri este dată de faptul că România, prin PNRR, s-a angajat să semneze până la finalul anului trecut primele astfel de contracte pentru producţia de energie din surse rege­nerabile. Mecanismul este o creaţie a BERD (Banca Europeană pentru Recon­struc­ţie şi Dezvoltare) şi a Ministerului Energiei. Implementarea lui ridică însă mai multe semne de întrebare legate de procesul de selecţie în sine, dar şi de necesitatea imple­men­tării la scară largă a unui astfel de me­canism (sunt vizaţi 5.000 MW) în contextul în care chiar dezvoltatorii de proiecte eo­lie­ne şi solare spun că se susţin cu preţul pieţei.