De la 1 iunie 2025, România a pus în aplicare Registrul Național al Traficanților de Droguri, un instrument oficial de monitorizare a celor condamnați sau cercetați pentru infracțiuni legate de droguri. Înregistrarea acestor persoane vine la pachet cu o serie de obligații și controale impuse de Poliția Română, care are misiunea de a preveni recidiva și de a proteja comunitățile locale.
Ce presupune monitorizarea traficanților
Persoanele înscrise în registru vor fi supravegheate între 5 și 20 de ani, în funcție de gravitatea condamnării. În această perioadă, ele trebuie:
– să se prezinte periodic la poliție;
– să anunțe părăsirea localității;
– să declare locuința, persoanele cu care trăiesc și activitățile desfășurate;
– să permită verificările la domiciliu.
Nerespectarea acestor cerințe poate atrage noi dosare penale.
Registrul – o unealtă preventivă pentru siguranța publică
Potrivit autorităților, registrul nu este o pedeapsă suplimentară, ci o evidență operativă care va permite polițiștilor să identifice rapid traficanții, să le monitorizeze comportamentul și să intervină dacă este cazul. Datele colectate includ fotografii, amprente și probe biologice, toate gestionate de structurile teritoriale ale Poliției Române.
Mesaje din partea autorităților
Alina Gorghiu, inițiatoarea legii, a subliniat importanța acestui instrument legislativ:
„Registrul este un pas necesar în fața unei realități dure. Nu vrem tragedii ca cea de la 2 Mai să se repete. Statul trebuie să ofere protecție reală tinerilor și familiilor din România.”
Olimpia Ceară, purtător de cuvânt al IPJ Constanța, precizează:
„Nerespectarea obligațiilor impuse persoanelor înscrise în registru constituie infracțiune.”
Ce se întâmplă cu minorii?
Pentru tinerii sub 18 ani, înscrierea în registru nu este automată. Decizia se ia doar dacă un judecător consideră că este necesar, oferindu-le astfel șansa reabilitării într-un cadru controlat.
Date alarmante
România are peste un milion de consumatori de droguri, iar zilnic se deschide cel puțin un dosar penal pentru trafic. Până în prezent, în registru au fost înscrise deja peste 26.600 de persoane.
Context internațional
Măsuri similare există și în alte țări, precum Irlanda și California, însă România se remarcă prin durata extinsă a supravegherii—până la 20 de ani.
