România trece, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora oficială de iarnă, ora 4.00 urmând să devină ora 3.00, iar ziua de 25 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă din an.
România trece, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora oficială de iarnă, ora 4.00 urmând să devină ora 3.00, iar ziua de 25 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă din an.
Trenurile de călători aflate în circulație după ora 4.00, ora oficială de vară, vor opri în stațiile din parcurs stabilite, unde vor staționa până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră a Europei Orientale. Trenurile care mai au de parcurs o distanță scurtă până la stația finală își vor continua mersul până la destinație.
Având în vedere că și în țările vecine trecerea de la ora de vară la ora Europei Orientale are loc tot în 25 octombrie, între stațiile de frontieră cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Bulgaria și Ucraina trenurile vor circula după orarele din mersul de tren în vigoare.
Conform Convenției fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ același minut și aceeași secundă, iar diferențele dintre ore sunt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 și a Europei Orientale – ora fusului 2.
România se află în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie și martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal român”.
Convenția a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanță guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în țările Uniunii Europene. În 1996, ținând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.
