joi, decembrie 12, 2024
AcasăReligieSfântul GHEORGHE. Ce SĂ FACI și ce SĂ NU FACI în această...

Sfântul GHEORGHE. Ce SĂ FACI și ce SĂ NU FACI în această ZI SFÂNTĂ

Sărbătorit în fiecare an pe 23 aprilie, Sfântul Gheorghe este considerat unul dintre cei mai mari și mai de temut sfinți ai creștinismului. Cunoscut în tradiția populară drept San-George sau Sângeorz, el este patronul naturii înverzite, al vegetației, al vitelor și al oilor. Legate de ziua de Sf. Gheorghe sunt și o mulțime de tradiții și superstiții pe care românii le păstrează, în general, cu sfințenie.

Sfântul GHEORGHE. Ce SĂ FACI și ce SĂ NU FACI în această ZI SFÂNTĂ. În credință populară se zice că atunci când broaștele cânta pentru prima dată, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Sâmedru (Sfântul Dumitru) și deschide porțile naturii către viață.

În unele zone, în ziua de Sf. Gheorghe, bărbatul pune ramuri verzi la stâlpii porților, la ferestre și uși, la grajduri și grădini, dar și la mormintele neamurilor, pentru a se feri de forțe malefice. Aceste ramuri se păstrau apoi peste an, că leacuri împotriva diverselor boli. O parte dintre aceste ramuri verzi se dădeau hrană animalelor pentru a le feri de duhurile rele.

Se zice că fetele mari dacă priveau într-o găleată cu apă la miezul nopții, în ajunul zilei de Sângeorz, își puteau vedea ursitul. În unele zone ale țării, fetele împleteau cununi verzi și le presărau pe uliță. Apoi urmăreau ce feciori calcă  pe ele. Dacă băieții pe care îi îndrăgeau nu călcau cununele, era semn că fetele urmau să se mărite în acel an. Apoi coronițele erau păstrate  peste an pentru vrăji de dragoste. În alte zone, fetele mergeau în ziua de Sf. Gheorghe în pădure pentru a adună mătrăgună, apoi atârnau plantele sub streașina pentru a avea pețitori bogați.

Și feciorii aveau ritualurile lor. În ziua de Sf. Gheorghe plecau în căutarea ierbii fiarelor, plantă miraculoasă care deschide orice lacăt. De asemenea, în ajun, flăcăii puneau într-o dumbravă, într-un loc ascuns o găleată cu apă. Apoi, la răsăritul soarelui, în ziua de Sf. Gheorghe, plecau să vadă găleată. Dacă în găleată găseau iarbă verde, era semn că flăcăul se va însura în acel an cu față care îi era dragă. Dacă era ceva uscat, era semn că nu se însoară în acel an. Iar dacă găsea pământ, era semn rău și se credea că feciorul va muri curând.

În unele zone se zice că cine doarme în ziua de Sfântul Gheorghe, va dormi tot anul.

O altă tradiție din ziua de Sf. Gheorghe este urzicatul. Se spune că cine este urzicat va fi mai ager, mai harnic și mai sănătos întreagă vară.

În ziua de Sângeorz, se aleg ciobanii care urmează să ia în primire oile până la sărbătoarea de Sf. Dumitru.

Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, pentru a rodi.

Se zice că dată în dimineață de Sf. Gheorghe e multă rouă, anul va fi îmbelșugat.

În Bucovina, Maramureș, Apuseni, Valea Mureșului, Turda, mai există practia Focului Viu. Focul era aprins de flăcăi, în gospodăriile din sat sau pe pășuni. Trebuia folosite exclusiv lemn și iască pentru aprinderea focului, nu chibrit sau alte ustensile. Când fumul începea să se ridice, oamenii îl direcționau către animale pentru a le apară de strigoi și a le feri de boli. Apoi, tinerii și copiii săreau peste foc pentru a fi feriți de rele și necazuri peste an.

- Advertisment -spot_img

Cele mai populare