Sâmbătă seara, pe 21 decembrie, la ora 19.11, Soarele va intra în semnul Capricornului, marcând începutul iernii astronomice sau solstițiul de iarnă. Durata zilei are valoarea minima din an, de 8 ore si 50 minute, iar durata noptii are valoarea maxima, de 15 ore si 10 minute.
După această dată, în emisfera nordică, durata zilei va începe să crească tot mai mult, până la 21 iunie 2014 (data solstițiului de vară). În emisfera sudică, lucrurile stau exact invers, ziua de astăzi fiind cea mai lungă din an pentru locuitorii din această zonă a Globului.
Solstițiile reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau cea mai mică înălțime față de Ecuator. Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri.
Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.
Denumirea de solstițiu provine din latinescul solstitium, format din sol (soare) și stitium, de la verbul sistere (a se opri, a rămâne constant).
Este interesant de amintit faptul că, bazându-se pe acest fenomen, învățatul grec Eratostene a reușit să determine încă din anul 250 î.Ch., cu o precizie remarcabilă, lungimea meridianului terestru, notează astro-urseanu.ro. Astfel, observând Soarele la momentul culminației în ziua solstițiului de vară în orașele egiptene Siena, unde acesta se află chiar la zenit, și Alexandria, unde Soarele avea o distanță zenitală de 7° 12′, și cunoscând distanța terestră între cele două orașe, Eratostene a obținut valoarea lungimii cercului meridian. Aceasta a fost prima operație geodezică cunoscută în istorie.
