Speram ca măcar la alegerile parlamentare să nu se repete comedia amară de la locale și când spun asta, mă gândesc la candidații – fantomă. Oameni ieșiți ca din spuma mării, de care nu au auzit nici măcar vecinii lor, au sărit cu fericită inconștiență în apa mâloasă a competiției electorale. Mulți dintre aceștia au dovedit că habar nu au nici măcar de cele mai elementare noțiuni de administrație publică, ceea ce demonstrează nu doar neseriozitatea lor, ci și cea a conducerilor partidelor, care nu-s mai breze decât ei.
Acest circ sordid, nu a fost însă decât preambulul marii scamatorii ce urmează și anume, scrutinul alegerilor generale. În avanpremieră însă, s-a desfășurat în spatele ușilor – mai mult sau mai puțin închise – de pe la sediile partidelor, dramoleta candidaturilor interne. Unde foști candidați la alegerile locale care au pierdut umilitor, se ofereau acum neprihăniți, să mai încerce o dată marea cu degetul la Camera Deputaților ori la Senat, de multe ori, la amândouă, că doar-doar…
Ce Dumnezeu o fi în capul nefericiților ăstora, este foarte greu de descifrat! Un ego gonflat peste măsură îi aruncă mai mereu în cele mai ridicole ipostaze. Pentru un autor de comedii, personajele acestea sunt extrem de suculente uneori, chiar prin umorul involuntar pe care ei înșiși îl provoacă, dar pentru normalizarea lumii în care trăim, inșii aceștia sunt niște reziduale exemple de inadecvare, dacă nu chiar de discordanță comportamentală.
Desigur, indivizii aceștia au pretenția – hilară în cele din urmă – să fie luați în serios, dar cum să o faci dacă ei înșiși, chiar prin propria candidatură, aruncă în derizoriu, ideea de competiție politică. Așa s-a ajuns ca politicianul de astăzi să fie privit cu lehamite și dispreț, iar cei cu adevărat valoroși – pentru că totuși, există și astfel de pretendenți – se pierd în mâzga deasă a mediocrității patente.
În scurt timp va bate sumbru, gongul noii campanii electorale. Deja unii și-au și pregătit frazele câlțoase, indigeste, cu care vor încerca să ne asalteze. Vom intra astfel în detaliile gongorice ale marelui nimic care le cotropește ființa. Vor poza în oameni providențiali, care au soluții la absolut orice problemă și se pricep la toate.
Clasa noastră politică nu a făcut absolut niciun progres, ba dimpotrivă, trecerea timpului a mai șubrezit credibilitatea acesteia și astfel, ceea ce ar trebui să fie un exercițiu senin de cernere a ofertelor electorale, nu va fi decât repetarea unei bufonerii amare, în care spectatorii, adică votanții, la finalul reprezentației își vor plânge în pumni, încă patru ani resemnarea și deznădejdea…
Felician POP
