Acasă Divertisment Suntem născuți și trăim din dragostea lui Dumnezeu.Este nefiresc să sărbătorim iubirea...

Suntem născuți și trăim din dragostea lui Dumnezeu.Este nefiresc să sărbătorim iubirea într-o singură zi din an

Urmând firul unor legende populare, se crede că Dragobete este un personaj preluat de la vechii daci şi transformat, mai apoi, într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii. Mai demult, celebrarea acestei zile era legată și de renaşterea naturii – moment în care omul, păsările cerului şi ogorul se pregăteau pentru intrarea în anotimpul prospeţimii şi-al trezirii la o nouă viaţă. 

Deşi un obicei originar din sudul României, Dragobetele a ajuns de câţiva ani extrem de bine cunoscut în toate zonele ţării, ca o ofensivă autohtonă la sărbătoarea împrumutată a Sfântului Valentin. O răspândire a unei tradiţii vechi, pe care etnografii o încurajează, atât pentru frumuseţea simbolurilor pe care le reînvie, cât şi pentru interesul pe care îl stârneşte, an de an, în special în rândul tinerilor.

Demult, Dragobetele nu era o sărbătoare cu dată fixă, celebrarea acestei zile a dragostei şi a renaşterii naturii variind într-un interval ce începea pe 24 februarie şi se termina pe 1 martie, când calendarul popular consemna şi ziua babei Dochia. De altfel, în unele legende, Dragobetele apare chiar ca fiind fiul babei Dochia.

Mai apoi s-a sărbătorit pe 24 februarie, dată care coincidea cu sărbătoarea Aflării Capului Sfântului Ioan Botezătorul, însăşi denumirea de Dragobete provenind de la numele slav al sărbătorii creştine (Glavo-Obretenia). La început, această sărbătoare era celebrată doar în sudul României, însă după importul Zilei Sfântului Valentin, sărbătorită în Occident şi în SUA pe 14 februarie, tradiţia s-a extins pe întreg teritoriul ţării. „Noi, etnografii, am avut o bucurie. Se vorbeşte mai intens despre Dragobete, care fusese dat uitării chiar şi în zonele în care altădată se sărbătorea .

În credinţa populară, Dragobetele reprezenta întruchiparea dragostei. Deloc întâmplător, această zi marca şi începutul anului agrar, moment în care întreaga natură renăştea, păsările începeau să-şi încropească noi cuiburi, iar ursul îşi părăsea bârlogul.  Iar odată cu natura, reînvia şi iubirea. „În ziua de Dragobete, fetele se sculau de dimineaţă şi plecau pe câmpurile din preajma satului, dacă anotimpul permitea acest lucru.

Când primăvara era mai călduroasă, plecau în grup, cu multă veselie, să culeagă primele flori ale primăverii. Exista credinţa că acestea sunt florile dragostelor şi că din ele trebuie să se facă mici buchete şi să se păstreze până la Rusalii, când se făcea o coroniţă şi se arunca peste casă, lucru care ar fi putut să le spună multe despre o viitoare căsătorie. La un moment dat ajungeau aici şi băieţii, iar fetele alergau spre sat. Şi dacă în această zi o fată era ajunsă din urmă de un băiat şi sărutată, sărutul însemna că deja s-au logodit”, explică etnograful Angela Paveliuc Olariu.

În fond, sărbătoarea ce năştea la îngemănarea celor două anotimpuri, iarnă şi primăvară, era legată de tradiţia oamenilor de odinioară de a celebra renaşterea şi primenirea naturii. Ziua de Dragobete era percepută ca o zi în care omul, păsările cerului şi pământul care trebuia să primească noile semănături se pregăteau pentru intrarea în anotimpul prospeţimii şi-al trezirii la o nouă viaţă. Sărbătoarea de Dragobete a primit diverse denumiri în diferite zone ale ţării: „Cap de primăvară”, „Sântion de primăvară”, „Ioan Dragobete”, „Drăgostiţele”, „Năvalnicul”, „Logodna sau însoţitul paserilor

Etimologic, forma actuală a termenului trimite la limba slavă şi la familia lexicală din care fac parte cuvintele „drag” și „dragoste”. De aceea, unii etnologi consideră că numele acestei sărbători populare rezultă din contopirea a doi termeni slavi vechi: „dragu” (drag) și „bîti” (a fi). „Dragubîti” ar însemna, așadar, „a fi drag”.

În satele din sudul României existau mai multe credinţe legate de ziua Dragobetelui. Astfel, în această zi se credea că bărbaţii nu trebuie să le supere pe femei, pentru că altfel nu le va merge bine tot anul. De asemenea, tinerii căsătoriţi nu trebuiau să se certe sau să-şi vorbească urât, pentru a rămâne îndrăgostiţi tot anul.

- Advertisment -

Cele mai populare

„Implementarea SDL în comunităţile marginalizate din teritoriul GAL Tövishát”

„Implementarea SDL în comunităţilemarginalizate din teritoriul GAL Tovishat”, Comunicat conferință lansare proiectAsociaţia Grup de Acţiune...

Cristiano Ronaldo admite că l-a depășit pe legendarul Pele la numărul golurilor înscrise

Cristiano Ronaldo a înscris duminică un hat-trick împotriva formației Cagliari, scor 3 la 1 pentru Juventus, reușind astfel...

Ce vreme îi așteaptă pe sătmăreni în perioada următoare

Vremea va rămâne închisă, cu șanse de precipitații, și în weekend și pe parcursul săptămânii viitoare. Temperaturile vor începe și ele să...

Regina Elisabeta le răspunde lui Meghan și Harry

Regina Elisabeta a II-a s-a declarat întristată de dificultățile prin care au trecut Meghan Markle și prințul Harry. Cei doi au vorbit...

Comentarii recente