Acasă sus SURPRIZA din calculele bugetare ale Guvernului. Care este în realitate efectul TAXEI...

SURPRIZA din calculele bugetare ale Guvernului. Care este în realitate efectul TAXEI DE STÂLP

Cele mai afectate 25 de companii vor vărsa la bugetul statului 1,1 miliarde de lei pentru „taxa pe stâlp”, de două ori mai mult decât estimările Guvernului privind impactul total al măsurii. Normele metodologice pentru aplicarea noului impozit se lasă în continuare așteptate, spre nemulțumirea mediului privat care își poate doar estima cheltuielile suplimentare, dar și a agricultorilor care nu știu dacă statul le va taxa sistemele de irigații sau de canal. Între cele mai afectate companii sunt Hidroelectrica, Transelectrica, Nuclearelectrica, Petrom și Transgaz. Deocamdată, Guvernul lucrează la normele metodologice luând în calcul și introducerea unor excepții care în ordonanța în vigoare nu există. 

Companiile trebuie să plătească până pe 25 mai prima tranșă a impozitului de 1,5% pe construcțiile speciale din portofolii, însă Guvernul lucrează încă la normele metodologice după care ar urma să fie calculată așa-numita „taxă de stâlp”. Suma exactă pe care o va încasa statul din această nouă taxă impusă pentru a echilibra bugetul pe 2014 depinde de aceste norme în care ar putea să fie prevăzute anumite excepții, spre exemplu pentru companiile din zona telecom sau pentru fermieri.

Din primele calcule ale Guvernului, cele care figurează în raportul privind bugetul pe anul în curs, statul ar urma să încaseze din „taxa pe stâlp” în jur de 488 de milioane de lei, echivalentul a circa 110 milioane de euro.

Cu toate acestea, un „task-force de fiscalitate”, structură care a analizat în ultimele luni detaliile privind aplicarea măsurii și din care fac parte atât membri ai executivului, cât și reprezentanți ai mediului privat, a ajuns la concluzia că, în forma actuală, statul ar încasa doar de la cele mai afectate 25 de companii în jur de 1,1 miliarde de lei, echivalentul a peste 247 de milioane de euro, a precizat pentru gândul Ionel Blănculescu, consilier onorific al premierului Victor Ponta.

Practic, dacă statul ar impozita toate structurile menționate în ordonanța de urgență privind introducerea acestei taxe, doar impozitele datorate de cele mai afectate 25 de companii ar fi de două ori mai mare decât calculele pe care a fost fundamentat bugetul. Sumele suplimentare ar putea compensa chiar, spre exemplu, banii pe care executivul intenționează să-i returneze transportatorilor, cei patru eurocenți din șapte pe litrul de motorină. Înapoierea unei părți a accizei suplimentare care a intrat în vigoare la 1 aprilie are un impact de circa 353 de milioane de lei (80 de milioane de euro), potrivit ministrului Finanțelor, Ioana Petrescu.

Negocieri pe norme

Coaliția pentru Dezvoltarea României a fost înființată în mai anul trecut, iar din februarie se ocupă, printre altele, de estimarea impactului normelor de aplicare a taxei pe stâlp, a explicat pentru gândul Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Din calculele preliminare, care nu au luat în calcul impactul asupra sectorului agricol, reiese că impactul măsurii este superior celui prognozat de Guvern. De altfel, membrii executivului au precizat în mai multe rânduri că se așteaptă ca măsura să aducă mai mulți bani la buget, dar că au preferat ca proiecția din lege să fie una conservatoare.

Cu toate că Liviu Voinea, ministrul pentru Buget, a precizat că nu vede de ce nu s-ar putea plăti impozitul, chiar și fără norme, având în vedere că termenul de construcție specială este definit în ordonanța de urgență, reprezentanții mediului privat au arătat că există anumite lucruri care influențează impozitul datorat și care trebuie clarificate.

„Noi am făcut observațiile noastre. S-au ridicat mai multe probleme, dacă este capital sau patrimoniu, pot să o am în capital, dar nu în patrimoniu, poate le-am pus în conservare, unele sunt casate, dar nu am ajuns la desființarea fizică, la ce valoare le pui dacă sunt parțial amortizate sau complet”, ne-a explicat Pârvan.

Ioana Petrescu, ministrul Finanțelor, a explicat luni la ZF LIVE că impozitul pe construcțiile speciale se discută în momentul de față și în Parlament.

„Sunt anumite discuții pentru că noi am avut și consultări și cu mediul de afaceri și încă se discută și acest impozit în Parlament”, a precizat Petrescu, fără a detalia însă ce exact se discută în Parlament.

Cum au fost definite clădirile speciale în ordonanță

Impozitul pe construcții se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii brute a construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor persoane juridice la data de 31 decembrie a anului anterior, se arată în OUG 102/2013.

Construcțiile speciale care intră sub incidența noii taxe sunt cele prevăzută în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe.

„În înțelesul prezentului titlu, construcțiile sunt cele prevăzute în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare”, se arată în ordonanță.

Mai exact este vorba despre:

Construcții industriale : clădiri industriale, construcții ușoare cu structuri metalice, centrale hidroelectrice, stații și posturi de transformare, stații de conexiuni, centrale termoelectrice și nuclearo-electrice, piste și platforme, sonde de țiței, gaze, sare și platforme marine de foraj și extracție, turnuri de extracție minieră, puțuri de mină, galerii, planuri înclinate și rampe de puț, structuri de susținere, estacade și culoare pentru transportoare cu bandă, rampe de încărcare-descărcare, construcții miniere subterane, coșuri de fum și turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, camere de fum, de desprăfuire, de uscare, lucrări de construcții de decopertă pentru exploatări miniere, poligoane de încercări experimentale în aer liber sau în încăperi închise etc), construcțiile agricole (clădiri agrozootehnice, construcții agricole ușoare, depozite de îngrășăminte minerale sau naturale, silozuri pentru furaje, silozuri pentru depozitarea și conservarea cerealelor,  pătule pentru depozitarea porumbului, construcții pentru creșterea animalelor și păsărilor, padocuri, heleștee, iazuri, bazine, ecluze și ascensoare, baraje, jgheaburi etc. pentru piscicultură, terase pe arabil, plantații pomicole și viticole, sere, solarii, răsadnițe și ciupercării.

Construcții pentru transporturi poștă și telecomunicații : clădiri pentru transporturi, infrastructură pentru transport feroviar, infrastructură și stații de tramvaie, rețele electrice de contact pentru tracțiune electrică, construcții pentru transport feroviar, aparate de cale, infrastructură drumuri, alei, străzi și autostrăzi, cu toate accesoriile necesare, piste pentru aeroporturi și platforme de staționare pentru avioane și autovehicole, construcții aeroportuare, cheiuri, estacade și docuri pentru nave, cale pentru montarea și lansarea navelor, canale pentru navigație, construcții accesorii pentru transport rutier, aerian, naval, linii de funiculare pentru exploatări miniere și industriale, linii funiculare pentru personal; stații și construcții de protecție, linii funiculare forestiere de tip ușor, planuri înclinate supraterane, poduri, podețe, pasarele și viaducte pentru transporturi feroviare și rutiere, viaducte, tunele, clădiri pentru poștă, telecomunicații: centrale telefonice, stații de emisie radio, studiouri pentru radio, televiziune, linii și cabluri aeriene de telecomunicații, rețele și canalizații subterane de comunicații urbane și interurbane, platforme, turnuri și piloni metalici pentru antene de radiotelefonie, telefonie mobilă, radio și TV, cabine telefonice, construcții ușoare pentru transporturi și telecomunicații.

Construcții hidrotehnice : baraje și construcții accesorii baraje, diguri, consolidări de maluri, praguri; pinteni; anrocamente și căsoaie, cleonaje, canale de aducțiune, pereuri, construcții hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, platforme meteorologice, lacuri artificiale de acumulare.

Construcțiile pentru afaceri, comerț, depozitare : centre de afaceri, clădiri comerciale pentru depozitare-comercializare și distribuție, magazine, construcții pentru depozitarea mărfurilor de larg consum, a mărfurilor industriale, a materialelor de construcții și a produselor agricole, construcții pentru depozitarea și comercializarea produselor petrolifere, construcții pentru depozitarea explozibililor, carburanților și lubrifianților, silozuri pentru agregate minerale, minereuri, cărbuni, materiale pulverulente, rezervoare și bazine pentru depozitare, depozite frigorifice pentru alimente, ghețării, platforme pentru depozitare și activități comerciale, tancuri, rezervoare, bidoane și butoaie pentru depozitarea băuturilor, rampe de încărcare, construcții ușoare pentru afaceri, comerț, depozitare, camere de tezaur pentru depozitarea valorilor și datelor.

Construcțiile de locuințe și social-culturale : clădiri de locuit, hoteluri și cămine, construcții pentru învățământ, știință, cultură și artă, ocrotirea sănătății, asistență socială, cultură fizică și agrement, împrejmuiri, clădiri administrative, construcții pentru centrale termice și puncte termice, construcții suport pentru panouri de afișare și publicitate, construcții pentru turnuri de ceas, turnuri de pază și alte amenajări asemănătoare.

Construcțiile pentru transportul energiei electrice : rețele de alimentare, de iluminat și linii de transport a energiei electrice, instalații electrice de forță.

Construcțiile pentru alimentare cu apă, canalizare și îmbunătățiri funciare : puțuri săpate sau forate, drenuri pentru alimentări cu apă, captări și prize de apă, canale pentru alimentare cu apă și evacuarea apelor, galerii pentru alimentare cu apă și evacuarea apelor, conducte pentru alimentare cu apă, inclusiv traversările; rețele de distribuție, galerii subterane pentru instalații tehnico-edilitare, conducte pentru canalizare, stații de tratare, de neutralizare și de epurare a apelor, castele de apă, iazuri de depozitare; paturi de uscare a nămolului, câmpuri de irigare și infiltrare, rezervoare din beton armat pentru înmagazinarea apei, stații de pompare și separare a apei, construcții și instalații tehnologice pentru alimentare cu apă și canalizare, construcții ușoare.

Construcțiile pentru transportul și distribuția petrolului, gazelor, lichidelor industriale, aerului comprimat și pentru termoficare : conducte magistrale pentru transportul produselor petrolifere, gazelor și a lichidelor industriale, inclusiv traversările și instalațiile tehnologice, conducte de termoficare, conducte, branșamente și instalații tehnologice pentru distribuția gazelor, produselor petroliere și a lichidelor industriale, apă sărată, din exteriorul și interiorul construcțiilor.

Controversele „taxei pe stâlp”

OMV Petrom a calculat că va plăti între 70 și 100 de milioane de dolari, până la 73 de milioane de euro, pentru taxa pe stâlp, în contextul în care compania a plătit anul trecut 270 de milioane de lei ca urmare a introducerii de către Guvern a unor taxe suplimentare în domeniul energetic.

Nuclearelectrica estimează că va plăti 100 de milioane de lei (22,4 milioane de euro), în timp ce Hidroelectrica ar urma să achite 40 de milioane de euro.

Taxa de stâlp a stârnit controverse și la nivelul administrațiilor publice locale. După ce a fost anunțată, primarii i-au cerut premierului Victor Ponta ca banii să reprezinte venit la bugetele locale, cum se întâmplă, spre exemplu, cu impozitul pe clădiri.

Totodată, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, declara la finele anului trecut că ordonanța ar putea fi modificată în Parlament astfel încât să fie excluse de la impozitare anumite zone din agricultură.

1 COMENTARIU

Comments are closed.

- Advertisment -

Cele mai populare

Sfântul Dimitrie-Dumitru

În luna octombrie, în ziua a douazeci si sasea, pomenirea Sfântului slavitului Marelui Mucenic Dimitrie (Dumitru), izvorâtorul de mir si facatorul de...

Trecerea la ora de iarnă.Cum facem față tulburărilor de somn?

Trecerea la ora de iarnă poate avea efecte neplăcute asupra multor persoane, cum ar fi tulburările de somn și de dispoziție.

De ce se teme Donald Trump de votul prin corespondență?

Câștigătorul alegerilor prezidențiale din SUA mai mult ca sigur nu va fi cunoscut în seara de după închiderea urnelor așa cum s-a...

Pandemia îndatorează puternic ţările UE. România, la mijlocul clasamentului

Datoria publică a avansat în UE, în ultimul an, până la 87,7% din PIB-ul Uniunii (T2/2020), cu opt puncte procentuale peste nivelul...

Comentarii recente