Aproape toți tinerii români din ziua de azi au un nivel scăzut de toleranță, sunt dezinteresați de participarea socială sau civică. Psihologii spun că românii nu sunt consumatori de cultură, nici de muzică sau de lectură, iar gradul ridicat de intoleranță este proporțional cu gradul de incultură.
94% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani folosesc internetul zilnic, iar acest segment de public tânăr manifestă un nivel mai scăzut de toleranţă, este dezinteresat de participarea socială sau civică şi este mai puţin tolerant faţă de anumite categorii sociale, arată Barometrul de Consum Cultural 2022. Asta în condițiile în care încrederea socială este una dintre dimensiunile-cheie ale participării democratice, mai relevă studiul citat.
„Acești tineri sunt mai puțin de acord cu faptul că este importantă alinierea măsurilor din țară la cele ale Uniunii Europene, sunt mai puțin toleranți față de anumite categorii sociale, de exemplu persoanele cu identitate LGBTQIA+.(…) În general, tinerii care petrec foarte mult timp pe internet manifestă o atitudine mai pasivă, mai indiferentă și social-absentă. De altfel, așa cum am demonstrat în contextul teoretic al studiului de față, mai multe cercetări realizate pe segmentul de tineri au demonstrat faptul că impactul pe care îl are consumul excesiv de internet este mai degrabă negativ și determină o capacitate mai redusă de a lucra alături de alții, de a socializa, provocând și o scădere a interesului pentru activități civice și pentru relațiile cu ceilalți“, se mai arată în barometru.
În cifre exacte, studiul arată că, dacă ar fi să opteze, 56% dintre români nu ar accepta vecini din comunitatea LGBTQIA+, iar 54% dintre cei întrebați au spus că ar fi nemulțumiți dacă ar avea vecini persoane care au ieșit recent din închisoare. În procente mai mici, de cel mult 22%, românii ar fi nemulțumiți dacă ar avea vecini persoane de etnie diferită de a lor, muncitori din străinătate sau persoane de religie diferită.
„Consumul cultural se corelează semnificativ statistic cu gradul de toleranță socială. Situația este valabilă nu doar în ceea ce privește participarea culturală în spațiul public, ci și în ceea ce privește participarea culturală în spațiul non-public sau în mediul online. Cu alte cuvinte, persoanele care participă mai frecvent la activități culturale, indiferent de tipul acestora, îmbrățișează într-o măsură mai mare atitudini de toleranță socială față de toate acele categorii sociale față de care, în general, există tendința de marginalizare (persoane de altă etnie, muncitori din străinătate, persoane cu identitate LGBTQIA+, persoane de altă religie și persoane care au ieșit recent din închisoare). (…) Activitățile culturale specifice care explică, în cea mai mare măsură, toleranța socială sunt următoarele: participarea la cursuri sau programe de pregătire online, participarea la spectacole de divertisment, mersul la cinematograf, vizionarea de filme difuzate prin transmisiune online, participarea la spectacole de teatru și vizitarea unor muzee, expoziții sau galerii de artă“, se mai arată în studiu.
