Ce este vindecarea emoțională?
Procesul de vindecare emoțională constă în conștientizarea și acceptareaemoțiilor noastre de orice natură și gestionarea lor în mod înțelept astfel încât să neeliberăm de acumulările emoționale tensionante, să ne dezvoltăm un mod echilibrat de atrăi și de a reacționa la tot ceea ce viața ne oferă. Anumite situații de viață e posibil săne fi trezit sentimente de furie, de nemulțumire, de vinovăție, de indignare, de revoltă, deneputință. Unii dintre noi au ales să-și exteriorizeze aceste emoții, alții să le refuleze.Există modalități vindecătoare de exteriorizare a acestor emoții, care neajută să ne debarasăm chiar complet de aceste tensiuni. Dar dacă exteriorizarea emoțiiloreste doar un mecanism de apărare, de genul maibine lovesc eu decât să fiu lovit,transformându-se în timp în comportament agresiv sau dominator, în realitate emoțiilenegative rămân în noi și chiar se pot amplifica. Nici neexprimarea emoțiilor nu este osoluție, pentru că ele vor mocni și vor da tendințe comportamentale specifice (stare deneputință, ipostazierea într-o condiție de victimă) și chiar probleme de sănătate.Și în ceea ce privește emoțiile, cea mai înțeleaptă este calea de mijloc: adicăacceptarea lor și purificarea emoțională.
O bună parte din suferința noastră se datorează energiilor emoționale „captive”dinăuntrul nostru. Eliberarea emoțională este o metodă simplă, dar extrem de eficientă,de descoperire și de eliminare a acestor energii captive. Foarte mulți oameni audescoperit că dacă se eliberează de emoțiile nerezolvate captive, viața lor devine maisănătoasă și mai fericită. O singură emoție nerezolvată captivă este suficientă pentru a danaștere unor probleme fizice și emoționale.Faptul că mintea ne poate îmbolnăvi, dar ne poate aduce și însănătoșirea, este unadintre cele mai importante descoperiri ale secolului XX-lea. Din ce în ce mai mulțioameni încep să înțeleagă faptul că schimbarea modului de gândire determină corpul săadopte transformarea dorită.
De ce este important să ne vindecăm traumele emoționale?
Traumele emoționale, fie că le conștientizăm, fie că nu, se reflectă încomportamentul nostru. Ele sunt responsabile pentru stările de anxietate, pentru frici, fobii,dificultăți în relaționarea cu ceilalți (în plan familial, profesional, social sau încuplu), reacții compulsive, dependențe.Probabil ai fost la un moment dat în situația ca cineva, care nici măcar nu tecunoștea, să se răstească la tine fără motiv. Te-ai întrebat atunci ce avea acel om, de ce afăcut aceasta? Ce l-a supărat și de ce își varsă năduful asupra ta? Sau ai fost în situația săreacționezi exagerat la remarca unui coleg și nu ai știut de ce ți s-a petrecut aceasta.Traumele emoționale ne fac să reacționăm în anumite situații într-un mod complet lipsitde logică.Atunci când o anumită conjunctură din viața noastră seamănă dintr-un anumitpunct de vedere cu situația care ne-a produs trauma emoțională, avem o reacție deapărare care apare de cele mai multe ori involuntar. Uneori chiar ne întrebăm după cetrece momentul critic: „De ce m-am comportat așa? De ce am luat atât de personal aceasituație? De ce m-am pierdut cu firea? De ce mi-a scăpat totul de sub control?”Conștientizarea traumelor emoționale și vindecarea lor ne permit să neechilibrăm la nivel emoțional, să ne îmbunătățim relațiile cu ceilalți, să scăpăm de frici,de angoase, de timiditate, de complexele de inferioritate, să ne înseninăm și să neîmbunătățim viața. Fără vindecare emoțională, pur și simplu nu poți mergeînainte, indiferent câte ai cunoaște despre orice din acest univers. Fără această vindecare,ai mereu senzația că ai purta apă cu o găleată spartă și până ajungi să verși apa din ea,găleata se golește și tu rămâi iarăși și iarăși mereu cu mâinile goale. Sau ai senzația căceva te ține pe loc ca și cum te-ar sabota acest ceva din umbră. Și cu cât vrei mai mult săînaintezi, te surprinzi că nu poți înainta precum vrei. Într-o zi simți că ești pe culmi,pentru ca a doua zi euforia și entuziasmul să se stingă subit. Într-o zi iei o hotărâre care săte centreze pe o perioadă mai lungă sau vrei să scoți din obiceiurile tale o patimă care temacină și nu-ți dă pace, însă a doua zi te surprinzi iarăși că nu mai ai aceeași putere pecare o aveai ieri și ai senzația că ai pierdut ceva de ieri până azi.
De ce vindecarea emoțională este ceva ce nu suportăamânare?
Pentru că fără ea nu poți intra decât sporadic pe fluxul misiunii tale, doar cândși când. Nu poți să te împlinești în misiunea ta, dacă tu nu ești încă vindecat de traume, deconflicte, de amintiri neplăcute, de abuzuri fizice sau psihice. Cu toții am trecut prin asta,mai mult sau mai puțin. Viața pe pământ e mereu un du-te vino, între lumini și umbre. Șioricât ne-am amăgi că nu avem nevoie de vindecare emoțională, doar încercăm să ne totmințim precum că suntem oricum niște făpturi minunate și nu am mai avea nevoie de niciun adaos, de nici un surplus. Așa e, tu ești o ființă minunată și nu ai nevoie de niciunsurplus sau adaos. Tot ce ai nevoie ca să trăiești din întreg, adică din miezul ființei tale,este să înlături pur și simplu reziduriile emoționale așternute peste acest miez.Trăim în realitatea noastră proprie, nu a altcuiva. Gândim cumintea noastră proprie, nu a altcuiva. Simțim cu sufletul nostru unic, nu cu al altcuiva.Dar cu toate astea, încă avem tendința de a ne reprima ceea ce suntem cu adevărat. Avemtendința de a ne autosabota chiar noi înșine, tocmai prin ego-ul nostru. Și atunci căutămsoluții cu mintea din ego și totul pare foarte împovărător când se ajunge aici. Emoționalulne surprinde adeseori și ceea ce îți aduce aminte că pur și simplu ai de vindecat câte cevala tine, e chiar faptul că nu te simți bine în anumite împrejurări ale vieții. Ori apare o fricănedeslușită, o panică care nu ști de unde s-o iei, o stare de sfârșeală care te întunecă, ostare de tristețe care te usucă, spiritual vorbind.
Deși nu vindecarea emoțională este scopul vieții, tocmai pentru a junge la scopultău e necesară această vindecare. Dar să rămâi mereu pe acest flux al vindecării, iarăși e ocapcană aici. Te vindeci odată și apoi, gata, nu mai revii. Dar ca să te vindeci, e nevoie săsapi adânc în subconștientul tău, în amintirile tale, în ceea ce simți sau ce ai simțit de-alungul timpului. Doar așa poți afla cine ești tu dincolo de sabotarea emoțiilor. Vrem saunu vrem, credem sau nu credem, toți dintre noi suntem plini de conflicte emoționale caremai de care mai subtile. De asta nici nu trăim viața ca dintr-un întreg, ci o facem mai multpe pilot automat în aceeași rutină și blazare care ne sfârșește din ce în ce mai mult. Bolilenu sunt doar fizice, de fapt sunt doar boli spirituale cu consecințe asupra fizicului. Cândsufletul este bolnav, trupul începe și el să se ofilească. Dar nici o durere trupească nu areechivalent cu o durere sufletească, nu-i așa?
Dar și vindecarea emoțională are un final. Se ajunge la un final, dar se începe maiapoi un altfel de viață. Se renunță la frică, pentru ca iubirea să înceapă să se manifestedincolo de teoria „iubirii necondiționate”. Se elimină penibilul, lăsând creația ta săvorbească despre tine la modul autentic, nu doar la un simplu copy-paste. Se eliminăignoranța, începi să te regăsești pe tine chiar și acolo unde mai înainte nu îți dădeai marecredit. Începi să realizezi că fiecare clipă din viața ta are ecou în eternitate. Se eliminăpierderile de energie care apar din tot felul de bârfe și polemici distructive, atunci cândîți dai seama că acestea sunt doar lucruri care nu îți folosesc la absolut nimic. Și seelimină mult mai multe, dar numai în urma acestei vindecări emoționale. Altfel, vei fimereu atras în anumite capcane emoționale care iarăși te vor scoate imediat din fluxulmisiunii tale.
Vindecarea emoțională este un traseu pe care fiecare și-l cunoaște mult mai bine.Fără această vindecare, pierdem timpul doar, lăsându-ne mai mereu pradă reacțiiloremoționale la care suntem supuși zilnic și pe care nu reușim să le depășim, căci fiecarerăspuns ce vine din afara noastră ne atinge și astfel reacționăm mereu impulsiv, fără nici oconștientizare a acestor acțiuni care vin din aceste impulsuri.Așadar mai întâi te vindeci, iar mai apoi te regăsești, te ridici, conștientizezi,experimentezi, creezi și puțin câte puțin începi să evoluezi!
