Medicul Salvator Cupcea,fiu al Careiului, a fost scos din uitare,vineri 8 august 2014,la 106 ani de la nașterea sa.
Reprezentanți ai asociatiei ASTRA, Despărțamântul Carei, alături de colectivul Direcției de Cultură Carei,s-au reunit în fata casei părintesti a celui ce a fost una dintre personalitățile reprezentative ale școlii medicale clujene,fiind considerat întemeietorul școlii clujene de psihologie .
Născut la 8 august 1908,în Carei,Salvator Cupcea a fost unul dintre fiii lui Petru Cupcea, preot careian și al Augustei Cupcea, născută Pteancu, fiica vestitului dascăl român, George Pteancu,decorat cu Steaua României în rang de cavaler si Cetățean de Onoare al orașului Carei.
A absolvit cursurile liceului careian Vasile Lucaciu în 1925. Se înscrie apoi la Facultatea de Filozofie și Litere a Universitatii Daciei Superioare din Cluj, pe care o absolvă în anul 1929. Concomitent, , s-a orientat spre psihologie, cu prietenul sau, Alexandru Roșca.
Universitatea Daciei Superioare era formată nu numai din facultăți, ci și din institute de cercetare. Institutul de Lingvistică, condus de Sextil Pușcariu, сel care a fost și primul rector al Universității, a inițiat o lucrare de valoare istorică, și anume: Atlasul lingvistic al României.
Institutul de Psihologie,condus de Florian Ștefănescu-Goangă, avea o situație specială. Oficiile de orientare profesională aveau nevoie de teste psihologice, care erau elaborate, multiplicate și vândute acestor oficii. Fondurile bănești au permis înființarea unei edituri și a unei reviste în care se publicau cărțile și articolele colaboratorilor.
Salvator Cupcea este încadrat în calitate de cercetător la Institutul de Igienă din Cluj, care funcționa ca filială a Bucureștiului, ocupând ulterior, în 1943, un post de lector la Facultatea de Medicină a Universității „Regele Ferdinand I”. A urcat toate treptele profesionale din cariera didactică ajungând profesor universitar, în 1948.
Din 1950 a lucrat de asemenea în cadrul unui colectiv de cercetare care a funcționat pe lângă Filiala din Cluj a Academiei Române. A ocupat mai multe funcții cu caracter profesional: președinte al Societății Științelor Medicale, filiala Cluj (din 1951), decan al Facultății de Igienă (pe care a organizat-o), director al clinicilor universitare, șeful Catedrei de Igienă a IMF Cluj.
Între 1945-1947 a fost secretar general în Ministerul Sănătății, de unde și-a dat demisia revenind la Cluj. Din 1949 și până la moarte a fost director al Filialei Cluj a Institului de Igienă și Sănătate Publică.
Salvator Cupcea a fost concomitent un eminent cercetător științific și un talentat dascăl, rezultatele sale de excepție datorându-se atât înzestrării sale native, cât și pregătirii multilaterale începute în cadrul a celor două facultăți pe care le-a urmat și continuate prin specializarea sa inclusiv în domenii conexe medicinii, precum psihiatria și antropologia. Pe de altă parte, profesorul Cupcea a fost un om de o vastă cultură, fiind la curent cu progresele care aveau loc în lume în diferite domenii, unele îndepărtate de igienă sau medicină.
Lucrarea sa „Silicoza și silicotuberculoza”, elaborată și publicată sub redacția profesorului Leon Daniello împreună cu Salvator Cupcea și Leon Prodan, la care au mai participat 11 colaboratori, a fost distinsă cu Premiul de Stat (1952), recunoscându-se implicit nu numai importanța , dar și gravitatea acestor boli care măcinau în acea vreme sănătatea unui mare număr de muncitori care lucrau în medii toxice și neigienice.
In domeniul antropologiei., impreună cu profesorul Aurel Moga, Salvator Cupcea a inițiat cercetări asupra bolilor cardiovasculare, pe care le-a raportat la regimul de viață al subiecților (în primul rând la alimentație), stabilind cu mai bine de jumătate de secol în urmă consecințele consumului excesiv de grăsimi animale în incidența cardiopatiilor, având creșterea colesterolului ca factor intermediar.
A publicat peste 100 de de lucrări în domeniul psihologiei, psihiatriei, igienei mintale, igienei generale, biotipologiei și sănătății publice și a fost membru al mai multor societăți științifice din țară sau străinătate. Cercetările sale, rezultatele obținute, realitățile socio-economice l-au făcut pe prof . Cupcea să mediteze asupra înțelesului conceptului de sănătate, să se întrebe dacă sănătos înseamnă a nu fi bolnav, dacă nu cumva sănătatea înseamnă mai mult de atât. A afirmat că pentru a asigura sănătatea unei colectivități este necesar nu doar a elimina factorii patogeni ci și a adăuga în existența oamenilor unii factori pozitivi (factori sanogeni, în terminologia actuală). A mers mai departe, afirmând că medicina este studiul „ecologiei umane”, înțelegând rolul primar al echilibrului dintre organism și mediu, susținând că elementul primordial al acestuia din urmă este cel economico-social.
Salvator Cupcea a fost și un înzestrat dascăl. Cursurile sale, indiferent de domeniul lor (psihopatlogie, psihiatrie, eredotopatologie, antropologie, igienă socială, igienă generală și comunală) transmiteau informația științifică specifică temei abordate prin elocința unui distins orator și om de cultură astfel încât amfiteatrul de la Igienă era întotdeaunaplin. Expunerile sale erau susținute cu informații de ultimă oră din literatura de specialitate, cu referiri la realități cotidiene și presărate cu fascinante incursiuni în istorie, literatură, în artele plastice etc., ceea ce atrăgea studenți ai altor facultăți și chiar persoane din afara univeristății. De multe ori cursurile profesorului Cupcea s-au terminat în aplauzele studenților, ale întregului auditoriu. Conferințele sale, prezentate cu diferite ocazii, erau la fel de atractive și interesante.
Neîndoielnic, pregătirea de psiholog s-a îmbinat armonios cu cea de medic psihiatru și apoi de specialist de igienă mintală.
Faptul că imediat după război a fost numit reprezentant al țării noastre la Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ne îndreptățește să afirmăm că și-a dovedit valoarea ca medic în războiul din Vest. Până la deces a îndeplinit funcția de director al Institutului de Igienă din Cluj. Moartea sa prematură, survenită în urma unei intervenții chirurgicale nereușite, a îndurerat profund lumea medicală clujeană dar nu numai.
Personalități de talia medicului careian la origine,Salvator Cupcea ,atestă valoarea de necontestat a dascălilor careieni de la liceul Vasile Lucaciu,care au pus bazele pregătirii lor .În perioada următoare,membrii asociației ASTRA vor face demersurile necesare pentru amplasarea unei plăci comemorative pe clădirea în care s-a născut și a trăit până la terminarea liceului, dr.Salvator Cupcea.
