Scenariul alegerilor anticipate, respins până acum de președintele Nicușor Dan, revine puternic în jocul politic după ce discuțiile cu liderii partidelor nu au dus la formarea unui nou Guvern. Oficial, formațiunile continuă să vorbească despre formule de guvernare, însă în realitate PSD, PNL, USR și AUR par deja pregătite pentru o nouă confruntare electorală.
Blocajul s-a accentuat după ce variantele aflate pe masă – un guvern minoritar PSD cu Sorin Grindeanu premier sau o formulă PNL‑USR‑UDMR condusă de Siegfried Mureșan – nu au reușit să coaguleze majorități clare. PSD transmite că nu va veni cu o nouă propunere și lasă să se înțeleagă că nu se teme de anticipate, în timp ce PNL, USR și UDMR încearcă să construiască o alternativă fără garanția sprijinului parlamentar.
AUR împinge cel mai puternic scenariul anticipatelor, anunțând că nu va vota niciun guvern propus de președinte și că va demara procedura de suspendare a lui Nicușor Dan – un demers invocat și în trecut, fără rezultate concrete. Formațiunea mizează pe capitalizarea nemulțumirii publice și pe preluarea guvernării.
Astfel, România intră într-o zonă politică tensionată: partidele vorbesc despre guvernare, dar se poziționează tot mai vizibil pentru campanie. Deși președintele consideră anticipate o soluție riscantă, logica blocajului împinge scena politică spre un nou test electoral.
Cum pot fi declanșate anticipate
Constituția permite dizolvarea Parlamentului doar în condiții stricte: două solicitări de învestitură respinse și trecerea a 60 de zile de la prima încercare. După respingerea Guvernului Veștea, un pas este deja bifat. O nouă respingere ar deschide teoretic calea dizolvării Legislativului, însă decizia finală rămâne una politică – președintele „poate”, nu „trebuie” să dizolve Parlamentul.
Dacă blocajul persistă și fereastra constituțională se deschide în a doua parte a verii, alegerile anticipate ar putea avea loc în septembrie sau octombrie, în termenul maxim de trei luni de la dizolvarea Parlamentului.
