Acasă Divertisment ANTI-PANDEMIE

ANTI-PANDEMIE

Incertitudine. Teamă. Pandemie. Joburi pierdute. Ordonanțe militare. Recesiune economică. Vieți obișnuite date peste cap. În momentele acestea simțim, poate mai mult ca niciodată, nevoia găsirii unui nou echilibru interior. Prof. univ. dr. Daniel David, probabil cel mai celebru psiholog din România, ales recent rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca,  ne spune care ar fi, din punct de vedere psihologic, cea mai sănătoasă abordare a situației.

Prof. univ. dr. Daniel David este specializat în psihologie clinică, psiho-terapie şi consiliere psihologică, supervizor în domeniu, atestat de Colegiul Psihologilor din România, Albert Ellis Institute şi Academia de Psihoterapie Cognitivă, SUA. În urmă cu câteva luni a devenit rector al Universității „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca.

În lupta cu noul COVID 19, majoritatea țărilor au luat măsuri drastice de distanțare socială. Pentru a preveni contaminarea fizică, suntem îndemnați să stăm acasă.

Cum ne protejăm și de contaminarea psihologică?

Suntem conștienți și foarte atenți la riscurile contaminării fizice (cu radiații, pesticide, agenți biologici etc.). Din păcate, în ceea ce privește capacitatea noastră de a ne proteja de contaminarea mentală – cu informație falsă sau nerelevantă – suntem destul de naivi. Nu numai că nu ne prea ferim de ea (ba uneori o și căutăm ca entertainment); adesea consecințele acestei naivități sunt grave. Credem, spre exemplu, că suntem pricepuți în a detecta informațiile false/nerelevante și că, odată identificate ca atare, nu ne mai pot influența răspunsurile emoționale sau comportamentale.

Dar această convingere este absolut falsă. În realitate, avem mari probleme în a tranșa riguros între o informație adevărată și una falsă, iar ceea ce descoperim conștient că e fals continuă să ne influențe inconștient, împotriva voinței noastre! De aceea, e important, mai ales în aceaste momente să nu ne expunem mintea (nici măcar în joacă sau de curiozitate) la surse îndoielnice de informație. Trebuie să citim despre pandemie doar din surse credibile, iar informațiile cu impact potențial mare să le verificăm chiar din mai multe surse de încredere.

DANIEL DAVID: Psihologic vorbind, e nevoie de două lucruri. În primul rând, ne trebuie inițial o raportare rațională la problema practică (în cazul de față, pandemie, contaminare cu noul coronavirus, izolare etc.). Aceasta înseamnă o gândire flexibilă (de exemplu: „Ne dorim să nu fim contaminați și facem tot ce depinde de noi, dar acceptăm că uneori nu putem controla tot ceea ce se întâmplă”), non-catastrofică („E foarte rău că suntem în plină pandemie, dar nu este o catastrofă, în sensul de cel mai mare rău care ni se poate întâmpla, existând soluții de tratament”), cu toleranță la frustrare („E greu de tolerat situația de izolare în care suntem, dar nu este imposibil de tolerat!”) și evaluări nuanțate („Situația nu este bună sau rea în ansamblu, ci cu nuanțe și asimetrică”).

Într-o raportare cognitivă rațională, emoțiile rezultate vor fi negative, dar sănătoase (îngrijorare, dar nu panică; tristețe, dar nu deprimare; nemulțumire, dar nu agresivitate etc.).

Trebuie să evităm o raportare irațională și negativă, exprimată prin: 1. gândire rigidă („Nu trebuie să fiu contaminat și nu pot accepta dacă s-ar întâmpla asta”), 2. catastrofare („E groaznic și catastrofal, cel mai mare rău care mi se poate întâmpla”), 3. intoleranță la frustrare („Nu pot suporta așa ceva”) și 4. evaluări globale („Viața este rea/nedreaptă”), deoarece generează răspunsuri psihologice negative și disfuncționale precum panică, deprimare, agresivitate etc., care ne afectează atât calitatea vieții, cât și capacitatea de a rezolva problema cu care ne confruntăm practic.

De asemenea, nu este funcțională nici raportarea irațională pozitivă (prin detașare, iluzii pozitive), care poate induce calm și relaxare. Deși poate genera emoții cu tonalitate pozitivă, riscă să ne țină submotivați în a confrunta probleme practice pe care le întâlnim.

Apoi, trebuie să ne pregătim pentru a ne schimba rutina zilnică de viață. Nu e ușor, deoarece rutina veche se declanșează automat, iar dacă este blocată de mediu (acum prin izolare), ne simțim frustrați și iritabili.

Ideea principală este că trebuie să ne planificăm zilnic, într-un orar săptămânal, activitățile de bază, alături de cele profesionale și de bunăstare; vă încurajez să vă planificați noua rutină explicit, să o implementați voluntar cu monitorizarea adecvată (din partea familiei/cunoștințelor), iar în timp, aceasta va deveni o nouă rutină care ne va crește calitatea vieții.

- Advertisment -

Cele mai populare

Madrid intră în carantină pentru a doua oară

Toţi cei 3,3 milioane de locuitori ai Madridului intră în carantină, pentru a doua oară în acest an. Anunţul a...

1 Octombrie-Acoperământul Maicii Domnului

Pe 1 octombrie Biserica lui Hristos cea dreptmăritoare sărbătoreşte Acoperământul Maicii Domnului. Sărbătoare mare pentru Biserica lui Hristos şi pentru tot creştinul.

Reintroducerea restricțiilor de luni

Premierul Ludovic Orban a anunțat miercuri că luni se va decide în Comitetul Național de Situații de Urgență reintroducerea restricțiilor pentru țările...

Deținuți evadați în Maramureș

Doi tineri de 21 de ani, din Ucraina, au evadat, în noaptea de miercuri spre joi, din Centrul de Reținere și Arestare...

Comentarii recente