Acasă Locale Stiri Satu Mare Castelul Karolyi din Carei

Castelul Karolyi din Carei

castelul karoli (2)

Castelul Karolyi din Carei este de departe cel mai vizitat obiectiv turistic al județului Satu Mare. O restaurare făcută la cele mai înalte standarde, coroborată cu o arhitectură superbă amplasată în centrul unui valoros parc dendrologic, în asociere cu un trecut istoric plin de culoare a făcut ca această fostă reședință a marilor grofi să devină atractivă pentru o arie mare de turiști.

Construcție impresionantă, poate una dintre cele mai frumoase din Transilvania și din România, Castelul Karolyi a fost în timpuri străvechi gazda unor cărturari precum Grigore Maior, a poeților Petofi Sandor și Ady Endre, dar și fețe regale precum prințul moștenitor Rudolf al Austriei sau regele Ferdinand al României. Prestigiul câștigat prin intermediul acestor personalități marcante nu poate fi comparat însă cu notorietatea căpătată de Castelul Karoly prin intermediul legendelor țesute în jurul familiilor Karolyi și Rakoczi. Prima rezidență cunoscută datează de la sfârșitul secolului al XV-lea.

La sfârșitul veacului următor, din pricina accentuării pericolului turcesc, rezidența din piatră a fost transformată într-o cetate dotată cu șant și zid de fortificare patrulater și patru bastioane la colț, prevăzute cu nișe de tragere pentru tunuri. Datorită poziției sale strategice și a formei solide, în secolul al XVII-lea cetatea din Carei face parte din sistemul de fortificații împotriva turcilor. Pentru a face față cu succes unui eventual atac, fortificațiile cetății sunt lărgite între 1661 și 1666, iar după refacere aici este repartizată o garnizoană germană, beneficiind de artilerie proprie. Ulterioarele atacuri turcești nu au reușit să distrugă cetatea, dar i-au provocat avarii grave, reparate prin lucrările din anul 1678.

După ce Karolyi Sandor (1669-1743) s-a alăturat răscoalei conduse de Francisc Rakoczi II, a fost rândul trupelor germane să atace cetatea celui care devenise inamic. Fortificațiile rezistă și de această dată, însă necesită noi lucrări de refacere, încheiate în anul 1708. În același an, Rakoczi Ferenc II petrece aproape o lună în cetatea din Carei, vizita fiind păstrată ca un moment memorabil în istoria familiei Karolyi. Camera în care a locuit faimosul conducător a rămas, la cerința familiei proprietare, un punct de reper în cadrul ulterioarelor transformări ale castelului, nefiind atinsă până la începutul secolului XX.

În secolele XVII-XVIII, cetatea din Carei a constituit în mai multe rânduri locul de desfășurare al unor întâlniri diplomatice importante. Printre altele, aici au avut loc negocierile pentru redactarea și semnarea Tratatului Păcii de la Satu Mare, din 1711.

În această perioadă și până la 1848, cetatea și mai târziu castelul Karolyi este apărat de o garnizoană formată din haiducii așezați în oraș din satele învecinate. Garda permanentă are în compență 77 de călăreți și 30 de soldați pedeștri, marea lor majoritate români. În schimbul avantajelor economice primite de la moșier, aceștia trebuiau să se doteze cu uniforme și armament corespunzător, să asigure paza, ordinea și apărarea castelului și a orașului.

Odată cu aplanarea conflictelor militare din zonă, se nasc primele planuri de transformare a cetății într-o clădire cu funcții în special rezidențiale. Karolyi Antal (1732-1791) este inițiatorul acestor idei, însă lucrările efective de transformare debutează abia în anul 1792. Elementele principale de fortificație, bastioanele, sunt demolate, iar cetatea este transformată într-un castel în stil baroc, realizat după planurile lui Joseph Bitthauser. După o descriere a vremii, castelul acoperit cu șindrilă urma un plan patrulater, cu două etaje, iar intrarea principală era situată pe partea de nord. Etajul superior beneficia de 21 de camere, iar cel inferior, de 20 de încăperi prevăzute cu boltă. Capela castelului era anexată laturii sud-estice, iar bucătăria și anexele erau construite în continuarea laturii sudice a clădirii principale.

Unele dintre cele mai importante momente din istoria castelului baroc le constituie vizitele membrilor familiei imperiale. Astfel, în anul 1797, Karolyi Jozsef (1768-1803) primește la rezidența sa vizita prințului Joseph de Habsburg, iar aproape un secol mai târziu, în 1884, prințul Rudolf de Habsburg petrece două zile la Carei în compania soției sale.

O nouă transformare a castelului, cea care conferă clădirii aspectul actual, are loc între anii 1894-1896 și este inițiată de Karolyi Istvan (1797-1881). Urmând planurile arhitectului Arthur Meinig, castelul baroc este transformat într-un edificiu în stil eclectic, cu elemente istorizante, având aspectul unui castel cavaleresc medieval. Structura de zid a castelului baroc este păstrată aproape în totalitate, fiind însă adăugate mai multe turnuri de diferite forme și dimensiuni, care conferă clădirii un aspect asimetric. Accentuarea impresiei de medieval este realizată cu ajutorul șanțului cu apă construit de jur-împrejurul castelului. Intrarea principală a fost transferată pe latura de vest a castelului, spre oraș. Curtea interioară a castelului baroc a fost acoperită cu un tavan de grinzi masive, pictate și transformată astfel într-un uriaș hol de primire. Pe trei dintre fațadele castelui sunt combinate elemente arhitecturale și de decor aparținând mai multor stiluri – romantic, baroc – iar fațada estică este dominată de stilul neogotic.
Interiorul castelului era dominat de holul de primire, pavat cu mozaic și dotat cu șeminee uriașe. Încăperea situată la intrarea secundară, dinspre sud, a castelului funcționa ca sală de mese și tot de aici era accesibilă capela familiei, situată tot la pater. Restul încăperilor de la acest nivel erau ocupate de slujitori sau constituiau spații de depozitare. La etajul I, aripa sudică era rezervată apartamentelor familiei Karolyi, iar majoritatea restului încăperilor funcționau ca apartamente destinate oaspeților.

După moartea lui Karolyi Istvan, în anul 1907, membrii familiei nu mai locuiesc la Carei. În haosul creat de evenimentele sfârșitului de an 1918, multe dintre elementele de mobilier și obiectele de valoare din interiorul castelului au dispărut. În perioada interbelică, ca urmare a unui acord dintre statul român și cel maghiar, obiectele de valoare rămase în castel (în special tablourile) au fost înapoiate familiei Karolyi.

Un moment memorabil rămâne, în viața castelului și a Careiului din perioada contemporană, vizita regelui Ferdinand I al României și a reginei Maria, în anul 1919.

În perioada interbelică o parte a castelului este transformată în sanatoriu, iar restul găzduiește un cazino. În timpul celui de al doilea război mondial, cu acordul familiei Karolyi, funcționează aici o școală militară, transformată în spital militar în anul 1944. În perioada comunistă, castelul găzduiește instituții culturale de interes public: muzeul, casa de cultură și biblioteca orășenească. Astăzi, castelul găzduiește o expoziție muzeală de interioare istorice care redau ambianța de odinioară a castelului și o expoziție de istorie locală.

Despre proiectul „Castellum”

Proiectul „Castellum” s-a născut pe baza colaborării de mai multe decenii între Muzeul Județean Satu Mare și Direcția Muzeelor din Județul Szabolcs-Szatmar-Bereg. Proiectul și-a propus realizarea unor expoziții de interioare istorice și de istorie locală în două clădiri, conacul Mudrany din Szabolcs (Ungaria) și castelul Karolyi din Carei (România), ambele monumente de importanță națională. Pe lângă amenajarea propriu-zisă, obiectivul mai larg al proiectului „Castellum” constă în integrarea expozițiilor și a celor două monumente în circuitul turistic al regiunii, prin realizarea mai multor materiale informative și promoționale, destinate amatorilor de turism cultural.

Proiectul a fost finanțat în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 Prioritatea nr. 2: „Întărirea coeziunii sociale și economice în regiunea de graniță”; Domeniul major de de intervenție nr. 2.1: „Sprijinire a cooperării transfrontaliere în domeniul afacerilor”, Acțiunea nr. 2.1.3. „Dezvoltarea turismului”.

Valoarea proiectului a fost de 1.010.231 euro, din care finanțarea Uniunii Europene, prin FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională) de 858.696,35 euro. Bugetul partenerului din România (Muzeul Județean Satu Mare) a fost de 796.731 euro. Avansarea cheltuielilor și partea de co-finanțare proprie a fost asigurată de Consiliul Județean Satu Mare.
Pentru mai multe informații vă invităm să vizitați Centrul Județean pentru Informare Turistică Satu Mare sau chiar la fața locului, Castelul Karolyi.

castelul karoli (3) castelul karoli (1)

- Advertisment -

Cele mai populare

Messi a marcat și i-a adus un omagiu lui Maradona

Barcelona a jucat duminică contra echipei Osasnuna. Formația antrenată de Ronald Koeman s-a impus cu scorul de 4...

Lewis Hamilton se impune într-o cursă nebună

Campionul mondial Lewis Hamilton s-a impus în Marele Premiu de Formula 1 al Bahrainului, o cursă pe care...

Situația infectarilor cu Sars-COV-2

Până pe data de 26 noiembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 449.349 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID...

Postul,milostenia și iubirea aproapelui- cununa creștinului

Noi credem că Dumnezeu este cu noi, însă pentru a reface sau a nu pierde legătura de iubire cu El, pentru a...

Comentarii recente