Circa 400 milioane de euro este nivelul șpăgilor calculat de DNA pe anul 2014, pe baza dosarelor instrumentate privind infracțiuni asimilate corupției. Cifra, uriașă în valoare absolută, riscă să nu mai fie corect percepută în avalanșa știrilor despre sumele enorme vehiculate în afacerile de corupție anchetate în prezent.
Un calcul simplu – și dureros, totodată – ne arată însă dimensiunile costurilor sociale ale acestui fenomen. Ce ar fi putut face România cu 400 milioane de euro pentru unele dintre categoriile sale sociale sau profesionale cele mai nedreptățite? Ar fi putut, de pildă, să dubleze alocațiile, timp de un an, pentru cei 3,7 milioane de copii, pentru care guvernul Ponta susține că nu găsește resurse. Tot cu 400 milioane de euro ar fi putut fi majorate salariile personalului medical cu 1100 lei lunar, în medie. O astfel de creștere salarială ar ajuta la stoparea emigrației în masă a acestor cadre.
Calculele de acest fel pot continua, fără îndoială. Ele arată doar o parte a costurilor enorme pe care le plătește societatea românească de pe urma corupției endemice. Proporțiile alarmante ale acestui fenomen și efectele lui devastatoare sunt conștientizate și de politicieni, de cei responsabili și de bună-credință. Asanarea propriilor structuri trebuie să fie una dintre prioritățile partidelor politice în perioada următoare. PNL și-a asumat acest obiectiv, modificând criteriile de integritate din Statut, și nu va face rabat de la el.
