Poliția de Frontieră, Jandarmeria, Imigrările și IGSU, acces nelimitat și necondiționat la orice filmare, poză sau înregistrare în spațiul public. Ministrul de Interne dictează, prin Ordin, cine este filat. Trebuie doar un motiv „verosimil pentru a bănui” că urmează să se săvârșească o ilegalitate.
Noua lege „Big Brother” reînvie protocoalele cu serviciile secrete. MAI filmează tot ce mișcă, fără consimțământ, iar „structurile” au acces la date, în baza unor „documente de colaborare”
Un proiect de lege care împlinește, sâmbătă, termenul de adoptare tacită, prevede că MAI are dreptul de acces direct, gratuit și în timp real la orice înregistrare audio-video sau fotografie făcută în spațiul public, prin intermediul camerelor de supraveghere publice sau private. Mai mult, Poliția de Frontieră, Jandarmeria, Inspectoratul General pentru Imigrări sau chiar IGSU pot folosi orice mijloace tehnice din dotare pentru a filma, fotografia sau înregistra în spațiul public, fără consimțământul persoanelor vizate, singura condiție fiind aceea să existe motive verosimile pentru a bănui că, în acel loc, ar urma să se săvârșească o infracțiune sau orice încălcare a legii”. Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, prin aceeași lege propusă, serviciile de informații poți accesa datele cu caracter personal colectate de MAI, în baza unui „document de cooperare/ colaborare încheiat cu Poliția de Frontieră”. Culmea, autorii acestei inițiative legislative spun că au făcut această lege pentru a oferi garanții cu privire la respectarea integrității datelor cu caracter personal ale cetățenilor.
Scandalosul proiect de lege are numărul PLX 776/2023, se referă la o propunere legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul ordinii și siguranței publice și a fost înregistrat la Camera Deputaților în data de 18 decembrie 2023. Inițiatorii principali acestui proiect sunt deputații Partidului Național Liberal Gabriel Andronache Cristina Trăilă și Lucian Bode.
În expunerea de motive care încearcă să justifice acest demers legislativ, se arată că proiectul „vizează adaptarea activităților desfășurate de structurile Ministerului Afacerilor Interne la legislația specifică protecției datelor cu caracter personal”. „Dreptul de acces al structurilor Aparatului Central al MAI cu competențe în gestionarea situațiilor speciale și de criză din domeniul ordinii publice și al situațiilor de urgență de a accesa, în mod direct și gratuit, în timp real, imaginile video surprinse de camerele de monitorizare, prin camerele de supraveghere a spațiilor publice și aparținând instituțiilor publice, precum și persoanelor juridice de drept public sau privat, este la acest moment o necessitate”, se arată în documentul citat.
Mai mult, inițiatorii sunt de părere că „este necesară lărgirea spectrului de informații prelucrate, cu referire la datele cu caracter personal prelucrate și evidențele păstrate la nivelul Poliției de Frontieră, în scopul îndeplinirii atribuțiilor date în competență
Unicul criteriu impus: bănuiala!
De asemenea, potrivit acestui proiect de lege, și Jandarmeria Română urmează să fie autorizată să „fixeze cu mijloacele foto – audio – video sau prin alte mijloace tehnice din dotare, momente operative cu privire la activitățile desfășurate în locuri publice, fără consimțământul persoanelor vizate, în cazul în care există motive verosimile pentru a bănui că în aceste locuri publice ar putea fi tulburată ordinea și siguranța publică sau ar putea fi comise infracțiuni sau alte fapte ilegale”.
Deputații citați mai afirmă, totodată, că „este necesar ca polițiștii de la Imigrări să poată efectua prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace foto – audio – video, în spații publice, fără consimțământul persoanelor vizate, atunci când există motive verosimile pentru a bănui că ar putea fi comise infracțiuni, fapte ilegale ori tulburarea ordinii și siguranței publice”.
Mai mult, propunerea legislativă vrea să dea posibilitatea delegării către ministrul Afacerilor Interne reglementarea prin ordin „a regulilor privind păstrarea, actualizarea și utilizarea bazelor de date aferente Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române și Inspectoratului General pentru Imigrări”, pe de o parte, „a procedurii de desemnare a personalului autorizat să acceseze imaginile video surprinse de sistemele de supraveghere a spațiilor publice, precum și normele tehnice și organizatorice de securitate adoptate pentru protejarea drepturilor fundamentale și intereselor persoanelor vizate”, precum și „a normelor organizatorice și tehnice în care să se realizeze și să se stocheze înregistrările realizate prin mijloace foto – audio – video sau alte mijloace din dotare, precum și limitările de utilizare a acestora de către IGPR, IGPF, IGJR și IGI, dar și măsurile pentru protejarea imaginilor și datelor cu caracter personal colectate prin intermediul acestora”, pe de altă parte.
Comisia pentru Drepturile Omului a dat aviz negativ
Concret, în acest proiect de lege, care a primit un raport de admitere din partea Comisiei pentru Administrație și a Comisiei pentru Apărare ale Camerei Deputaților, dar care a primit un aviz negativ din partea Comisiei pentru Drepturile Omului, se prevede că „acțiunile polițistului de frontieră pot fi înregistrate în spații publice, cu mijloace foto – audio – video din dotare, fără consimțământul persoanelor vizate”. „Poliția de Frontieră este autorizată să fixeze, ocazional, cu mijloace foto – audio – video sau prin alte mijloace tehnice din dotare, momente operative cu privire la activități desfășurate în locuri publice din zona de competență, fără consimțământul persoanelor vizate, dacă există motive verosimile pentru a bănui că în aceste locuri ar putea fi comise infracțiuni sau alte fate ilegale”, mai prevede legea propusă.
Prin același proiect de lege, „se interzice prelucrarea datelor cu caracter personal conținute de imaginile, fotografiile ori înregistrările audio și video în alte scopuri decât cele în care au fost colectate, cu excepția situațiilor prevăzute expres de lege și numai dacă sunt asigurate garanții necesare pentru protejarea drepturilor persoanelor vizate”.
Poliția de Frontieră poate, astfel, să păstreze aceste date pentru o perioadă de șase luni, după care trebuie să le distrugă. Aceleași prevederi, prezentate pe larg mai sus, sunt valabile, în mod identic, și atunci când este vorba despre activitățile desfășurate de Jandarmeria Română și de Inspectoratul General pentru Imigrări.
În ședințele comisiilor raportoare, au fost admise nu mai puțin de 20 de amendamente la acest proiect de lege, amendamente care, în loc să atenueze excesul legislativ în discuție, îl face și mai permisiv. Unul dintre aceste amendamente admise introduce și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pe lista structurilor MAI care sunt autorizate ca, pe durata misiunilor de prevenție și de intervenții pentru gestionarea situațiilor de criză, să utilizeze mijloace foto – audio – video, fără consimțământul persoanelor vizate.
Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, Consiliul Legislativ a identificat, odată cu parcurgerea textului de lege propus, în vederea avizării, o altă „nenorocire” a acestor noi măsuri ce se doresc a fi introduse în legislație, evident, „pentru binele obștesc”.
În avizul dat, Consiliul Legislativ notează că, „având în vedere gradul de generalitate cu care sunt formulate măsurile și, prin crearea unor paralelisme legislative (…), acestea sunt susceptibile de a încălca principiile referitoare la limitarea legată de scop a colectării datelor și la reducerea la minimum a datelor colectate, prevăzute în Regulamentul privind protecția datelor, dat și de a încălca normele de tehnică legislativă”.
