Deşi mai mulți actuali sau foşti politicieni au discursuri publice de prezidențiabili, calculele PSD-PNL, care depind de rezultatele de la europarlamentare şi locale, îi forțeazǎ şi pe ceilalți potențiali candidați sǎ amâne anunțul privind intrarea în cursa pentru Cotroceni.
Pe lângă candidaturile preconizate ale şefilor de partide, în spațiul public este vehiculată şi intrarea în cursǎ a secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Confruntat cu lipsa de susținere a fostului său partid, PSD, acesta a lǎsat de înțeles cǎ ar putea candida ca independent.
„Se poate şi fără dânşii. (…) după ce voi termina jobul de la NATO am să mă hotărăsc, cum sunt tot mai înclinat să o fac, să revin şi să slujesc ţara mea, aşa am făcut-o toată viaţa“, a afirmat Geoană la Digi24.
Liderul adjunct al NATO, plasat pe primul loc în sondajele privind cursa pentru Cotroceni, a subliniat că anunțarea candidaților celor mai mari partide nu a întârziat niciodată atât de mult.
Din Opoziție, șeful AUR, George Simion, a declarat că este sfătuit să își anunțe candidatura, însă ezitǎ sǎ o facǎ, situația fiind similarǎ și în cazul USR, unde vehiculat drept candidat este liderul formațiunii, Cǎtǎlin Drulǎ.
Tot din Opoziție, în sondaje mai este cotată pe primele locuri senatoarea Diana Șoșoacă, însǎ nici liderul SOS nu a fǎcut vreun anunț.
În cazul Uniunii Democrate Maghiare, președintele formațiunii, Kelemen Hunor, a candidat și în 2009 și în 2014, ca un „gest de onore”, asigurând prezența unui candidat al UDMR în cursă.
Posibil tandem PSD-PNL
Din Coaliție, liderii politici au afirmat în mai multe rânduri că deciziile vor veni după rezultatul alegerilor din 9 iunie, fiind vehiculat şi scenariul susținerii unui singur candidat PSD sau PNL pentru prezidențiale, urmând ca partidul celălalt să dea premierul, negociatǎ fiind și o poziție de comisar european. Pânǎ la clarificarea lucrurilor, liderii celor douǎ partide se promoveazǎ ca şi când ar candida.
În timp ce Marcel Ciolacu are avantajul funcției de premier, Nicolae Ciucǎ profitǎ de întâlnirile publice pentru a ieși în evidențǎ. De exemplu, recent, liderul PNL a avut un discurs similar cu cel al lui Geoanǎ, invocând că România are nevoie de un nou proiect de țară.
Opozanții, forțați să joace aceeași strategie
„Ce este nou în 2024 față de alte alegeri este secvență extrem de scurtă între scutinul local și europarlamentar din iunie și cel prezidențial din septembrie. Acest lucru impune o schimbare radicală a strategiei celor care candidează. Strategia devine vitală. Inclusiv strategia de utilizare a timpului. Coaliția și-a făcut un plan de când a pus alegerile prezidențiale mai devreme, în septembrie. Candidați precum Mircea Geoană, George Simion, au o dificultate evidență pentru că sunt forțați să joace în interiorul strategiei electorale a competitorilor. Trebuie să dea dovadă de creativitate, de o strategie fără fisuri și de o determinare aparte dacă vor să câștige într-un mediu atât de ostil”, a punctat fostul consilier prezidențial Valeriu Turcan.
În privința discursului liderului AUR, fostul consilier prezidențial a afirmat că „simplul fapt că vorbește despre o candidatură înseamnă că vrea să creeze o atmosfera în jurul candidaturii” și „vrea să arate intenția”, arătând însă că liderul AUR nu se grăbește, în contextul în care în prezent muncește pentru colegii săi, candidații AUR propuși la locale și la europarlamentare.
Politologul George Jiglău a subliniat că pentru partide rezultatele alegerilor din 9 iunie vor fi foarte importante, punctând că „oricum este un risc” în cazul anunțării unei candidaturi la prezidențiale din partea partidelor, să „confiște” din atenția pe care formațiunilor și-o doresc asupra candidaților pentru celelalte scrutine. „Întodeauna când vorbim de prezidențiale pot fi două tipuri de candidați, fie sunt candidați oarecum așteptați, adică președinți de partide, cei cu notorietatea cea mai mare de la care ne așteptăm cel mai mult să fie în competiție, fie încearcă să vină cu un candidat surpriză, mai ales dacă cei cu notorietate nu se văd pe sondaje sau pe rezultatul alegerilor dinainte. Când nu pleacă cu prima șansă și atunci încearcă să vină cu o persoană un pic în afara cutiei oarecum”, a mai arătat politologul.
George Jiglău a punctat totodată că odată cu trecerea timpului „este mai probabil ca toți candidații să fie persoane cunoscute. Posibilitatea să apară candidați surpriză scade”, amintind și de anunțarea lui Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei. „La cum a pornit campania, s-ar putea să fie un pariu sau un risc pe care nu știu dacă vor să și-l asume și la prezidențiale”, a mai punctat Jiglău.
Importanța alegerilor din 9 iunie
„Au nevoie de rezultatul alegerilor să vadă dacă procentele se confirmă, se validează sau nu, și în funcție de rezultate se vor lua deciziile. Aici vorbim și de PNL și de PSD și de AUR în egală măsură. Singurul care nu are o problemă este Geoană. Nu are un partid, dar îl va interesa ce se întâmplă la alegeri”, a explicat politologul Cristian Pîrvulescu, arătând în cazul liderului AUR că rezultatele partidului vor arăta dacă liderul beneficiază de „o bază de susținere” a sa în scrutinul pentru prezidențiale.
Politologul a mai punctat că nu va fi prea târziu în contextul în care „nu sondajele de opinie ne spun care este starea exactă a partidelor, ci alegerile”. Prin urmare, „în confruntarea cu electoratul se va vedea care din strategii este cea mai adecvată pentru alegerile prezidențiale”.
sursa:adevarul.ro
