vineri, martie 29, 2024
AcasăLocaleStiri Satu MareMănoasa câmpie a Careiului, acum 90 de ani.Tentanta pășune a Ianculeștiului

Mănoasa câmpie a Careiului, acum 90 de ani.Tentanta pășune a Ianculeștiului

După o ședință furtunoasă a CL la care a participat senatorul, pe atunci marele PSD-ist, numitul Valer Marian, dar de la care ședință primarul a fugit de frica câtorva săteni, după o ședință populară ținută în Ianculești, la care a participat același temperamental (și încă actual) senator, după desfășurarea întâlnirii dintre Prefectul dr. Eugeniu Avram însoțit de primarul Kovács Eugen cu sătenii adunați in curtea școlii, după o intâlnire care a avut loc la sediul Primăriei Carei între reprezentanții administrației locale și reprezentanții celor două asociații de crescători de animale din Ianculești, s-a ajuns (în sfârșit) la un acord pentru utilizarea suprafeței de pășunat a satului. Împărțirea s-a bazat pe raportul de specialitate nr. 45/27.05.2013 întocmit de Biroul Patrimoniu și Administrarea Domeniului Public și Privat din cadrul primăriei,  a fost consfințită prin procesul-verbal nr. 7346/07.06.2013 încheiat cu ocazia întâlnirii cu reprezentanții satului Ianculești, și apoi a fost aprobată, semnată și ștampilată prin Hotărârea Nr. 58/2013 a Consiliului Local al Municipiului Carei, întrunit în ședință extraordinară în data de 10 iunie 2013.

În esență, prin HCL nr. 58/2013 s-a aprobat închirierea pășunii comunale din Ianculești, în suprafață de 33,98 ha, în favoarea Asociației Crescătorilor de Animale „Colonia Moților Ianculești” (21,30 hectare) și a Asociației Crescătorilor de Animale Ianculești (12,68 hectare), asociațiile urmând să plătească Primăriei Municipiului Carei o chirie de 10,00  lei/ha/an, pe o perioadă de  închiriere a pășunii de 5 ani. Lucrul pozitiv din toată această tărășenie este că s-a ajuns până la urmă la o înțelegere.

În partea a III-a am arătat că din anul 1926 și până în prezent, suprafața pășunii comunale Ianculești s-a tot diminuat. De la 73 hectare în 1926 s-a ajuns la 64,57 hectare în 1947, apoi la 58,57 hectare în 1992, iar în zilele noastre, atunci când se discută despre acest subiect, primarul Kovács Jenö vorbește de cca 35 de hectare.

Mi-am pus în mod logic întrebarea:  Oare unde au dispărut hectarele de pășune?
Tot în partea a III-a am enunțat principalele cauze care au putut conduce la “diminuarea” pășunii.

Azi o să restrâng aria căutărilor fiindcă nu dispun (încă) de toate documente relevante. O să încerc să văd de ce în anul 1992 se discuta de o suprafață de 58,57 de hectare, iar azi se discută de ceva mai puțin de 35 de hectare. Diferența trebuie să fie pe undeva, că doar n-au fugit dușmanii poporului cu ea.  În cele ce urmează, o să croiesc numai cu materialul clientului și anume cu HCL nr. 53/2013, acesta fiind și cel mai recent.

Trec peste faptul că hotărârea respectivă conține cel puțin două erori materiale, fiindcă în loc de parcelele P 1221 și P 1224, în hotărâre apar ca greșit scrise, parcelele P 1122 și P 1124.  Aș fi indreptățit atunci să-mi pun întrebarea: atunci cum s-a făcut efectiv împărțirea pe teren? Dar, responsabilitatea greșelii revine oricum celui ce a redactat proiectul de hotărâre și nu Consiliului Local, fiindcă consilierii locali oricum nu se pricep și nici n-o să se priceapă vreodată ceva legat de” parcele”, ei votează exact ca primarul, sau mai bine zic exact ce le cere primarul, sau ce le dictează primarul și, în consecință, Biroul Patrimoniu și Administrarea Domeniului Public și Privat n-are decât să se descurce dacă a greșit, să se spele pe cap cu greșelile respective.
N-ar fi nici prima, nici ultima dovadă că în cadrul Primăriei Carei se lucrează aproape mereu de dorul lelii, adică cu superficialitate. Mai ales atunci când referirile la imobile (terenuri) nu se fac, așa cum ar fi normal și legal, prin numerelele cadastrale ale C.F. Carei ci prin referire la numărul unor parcele ce se găsesc doar in așa numitul Registru Cadastral 1981-83, uitat sau rătăcit prin cine știe ce sertar. Bag mâna în foc, am curajul să pun pariu, că cei de la Biroul Patrimoniu și Administrarea Domeniului Public și Privat din cadrul Primăriei Municipiului Carei n-au văzut in viața lor așa numitul Registru Cadastral 1981-83 și că ne povestesc doar despre visele, mai ales despre cele de groază, ale dânșilor.

Chiar mă întreb, dar nu găsesc nici un răspuns logic: oare de ce la Biroul Patrimoniu și Administrarea Domeniului Public și Privat din cadrul Primăriei Municipiului Carei se vorbește “limba parcelelor” derivată dintr-un necunoscut Registru Cadastral 1981-83 și nu se vorbește în “limba oficială a numerelor cadastrale/topografice” din Cartea Funciară Carei, așa cum ar face orice expert tehnic specializat în lucrări de topografie și orice registrator de la Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Carei? Din simplă ignoranță și lipsă de profesionalism sau dintr-un interes abscons?

Nu le convine celor de la Primăria Municipiului Carei să umble în coli de carte funciară referitoare la pășunea comunală din Ianculești, cum ar fi C.F. nr. 554 Carei și cele derivate din aceasta, în care scrie negru pe alb la B) Înscrieri privitoare la proprietate: Întabulare, drept de PROPRIETARE, împroprietărire în seria rangului, încheierea cf. nr. 60/1947, dobândit prin Lege: STATUL ROMÂN iar la C) Înscrieri privitoare la sarcini: Întabulare, drept de FOLOSINȚĂ, dobândit prin Lege: COLONIA IANCULEȘTI?
Probabil că nu le convine. Am respectat scrierea cu majuscule a unor cuvinte, așa cum apar ele în extrasele de C.F. emise recent de BCPI Carei.

Evident că cei de la Biroul Patrimoniu și Administrarea Domeniului Public și Privat din cadrul Primăriei Municipiului Carei n-o să răspundă niciodată intrebărilor mele, adică un oarecare, așa cum sunt eu. Nu-i nimic, nu mă supăr, dar îi sfătuiesc prietenește și încă pe gratis, să se pregătească foarte serios pentru vremurile, care sper că vor veni, când organele abilitate o să-i ia, eventual, foarte serios la întrebări. Trebuia să fie luați de mult timp la întrebări, dar deh, Perfectul sătmărean precum și cei din subordinea lui, adică cei care se ocupă de controlul legalității, salariați la Corpul de control al prefectului și la Serviciul juridic și contencios administrativ, preferă să se ocupe la Carei de prinderea a doi-trei borfași ordinari (sarcină exclusivă a Poliție Locale – Comunitare, subordonată direct primarului), de niște hoți nenorociți care au dat niscaiva spargeri pe la viloaiele potentaților locali speriindu-l de moarte pe primarul de Carei și nu de “Urmașii lui Iancu”. C-așa-i în tenis!

Vorba lui George Coșbuc:

“Să nu dea Dumnezeu cel sfânt,
Să vrem noi sânge, nu pământ!
Când nu vom mai putea răbda,
Când foamea ne va răscula,
Hristoși să fiți, nu veți scăpa
Nici în mormânt!”

Iată concluziile la care am ajuns, pe scurt.

Din cele 58,57 hectare consemnate în așa zisul Proces Verbal al Consiliul Local Carei nr. 6360/09.09.1992, despre care am amintit deja în partea a IV-a, 33,98 de hectare s-au dat spre folosință, prin închiriere, celor două asociații de crescători de animale.
Restul de 24,49 de hectare, reprezintă, cel puțin prin prisma celor consemnate in menționatil Procesul Verbal: tufișuri 0,84 hectare, teren neproductiv 1,43 hectare, mlaștină 6,10 hectare, pășune–arată 16,22 hectare.
Dați-mi voie să nu mă ocup acum de tufișuri și de terenul neproductiv.

În ce privește mlaștina de 6,10 hectare, am vaga bănuială (dar nu sunt sigur fiindcă nu sunt de-al locului) că sub ea se ascunde luciul Lacului Ianculești, paradisul pescarilor locali, și nu numai. Aici n-ar trebui să căutăm foarte mult, fiindcă cei care au fost însărcinați de Consiliul Local, prin anul 2012, adică de către primar și prin Hotărâre a Consiliului Local al Primăriei Municipiului Carei, să administreze Lacul Ianculești și anume viceprimarul și consilierii  Leitner Robert Attila (de profesie tehniciar dentar) și Brém Árpád Ștefan (de profesie croitor), oameni pricepuți, bine calificați, având școli potrivite pentru treaba asta, sunt sigur că n-au fost puși să administreze piscicol doar carașii, crapii, roșioarele, știucile și somnii din lac, ci și luciul apei, deci dânșii ar trebui să cunoască precis ce suprafață are Lacul Ianculești pe care-l administrează, suprafață rezultată foarte exact, din măsurători topografice. Eu unul sper că domnii consilieri vor da dovadă de transparență, nu vor ține această cifră (și anume suprafața locului Ianculești) ascunsă, secretă, numai pentru uzul dânșilor, ci ne-o vor comunica (cândva) și nouă.

Insă, așa numita “pășune-arată”, “ne arată” foarte clar faptul că 16,22 de hectare din pășunea comunală Ianculești au fost “ciupite/șutite”, prim metoda “azi arăm o brazdă din pășune, mâine alta” de agricultorii (fermierii, sătenii) megieși pășunii comunale Ianculești, sau, mai mult decât probabil, de tractoriștii firmelor ce arendau pământurile arabile ale sătenilor ianculeșteni. Acest lucru mie mi se pare mult mai grav decât administrarea unui lac piscicol de către un bun tehnician dentar   și de un bun croitor, fiindcă este un furt făcut cu nerușinare, la lumina zilei, într-un dispreț total față de bunul altuia.

M-am uitat pe lista consilierilor locali care se pricep la brazde, la arături, la terenuri agricole, etc. Am găsit pe unul singur care pare să fie un foarte bun specialist, adică un inginer agronom, pe cineva care declară in acte oficiale că este “de profesie Dr. Ing. Agronom”. Bravo, așa profesie mai zic și eu! Habar n-aveam că această profesie figurează pe lista profesiilor reglementate din România, conform Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 500 din 03/06/2004.

Îl rog respectuos pe această cale pe distinsul doctor inginer agronom, pe domnul consilier Ciucoș Marius Laurențiu, să încerce să-i ajute, prin voluntariat, atunci atunci când va avea puțin timp și le va putea consacra câteva minute, pro bono, consiliindu-i  pe concetățenii săi ianculeșteni –  fiindcă dânsul se pare că este foarte în temă, inclusiv cu pământurile arabile din zona Ianculeștiului – privind ce se poate face împotriva celor care au furat cu nerușinare cele 16,22 hectare din pășunea comunală. În afară de faptul de a fi unși cu smoală, tăvăliți în pene cât mai albe posibil și luați la goană, fiindcă de fapt, la limită, aceștia chiar că ar merita și o pedeapsă ca asta, imaginată de celebrul Mark Twain.

Eu unul, nefiind nici inginer agronom, nici doctor, deci nefiind profesionist, cred că ar trebui făcute măsurători topografice precise, apoi delimitate ca lumea și eventual îngrădite cu sârmă ghimpată cele 16,22 hectare ale așa numitei parcele P 1164 având destinația (încadrarea) “pășune arată” (sic!) și, în final, cele 16,22 hectare recuperate de la cei care s-au făcut vinovați de acest mizerabil și josnic abuz, să fie date în expoatarea (uzufructul) crescătorilor de vite ianculeșteni.
Dacă nici așa nu se va putea face dreptate, pe cale amiabilă, atunci va fi necesar să se apeleze la justiție.

Fiindcă in perioada 15-19 august 2014 se va desfășura cea de-a XV-a ediție a Fetivalului Zilele Iancului, cred ca acesta va fi un bun prilej oferit celor interesați, ca să consemneze (în scris) amintirile vârstnicilor ianculeșteni, a pesoanelor ca Tanti Ileana, devenite rarități, amintiri legate de istoria satului, a pășunii și a pădurii comunale Ianculești. Aceste depoziții vor putea ajuta poate la redobândirea, ca uzufruct, de către urmașii “moților de câmpie” a întregii suprafețe de pășune, adică a celor 73 de hectare pe care le-au avut în folosință în anul 1926 și, mai ales, a celor 28,88 hectare de pădure comunală, aflată în apropierea Foienilor, de a cărei soartă nu prea se știe nimic foarte clar în prezent. Oricum, cu subiectul numit “pășune comunală Ianculești”, voi reveni, în mod cert, în viitorul apropiat.

Horia Mărieș

2 COMENTARII

  1. maries securistul careiului este tatal veceprimaresei si nu inginerul maries care semneaza articolul.acesta de fapt a lucrat mereu la bucuresti dupa ce in 1965 a terminat liceul la carei.
    celalalt maries e cu securitatea si asa a obtinut viza de america lajos si inainte de 1990…mai documentati la voi inainte sa scrieti minciuni.
    securist si soptitor a fost consilierul personal al primarelui care a terminat scoala sf gheorghiu la bucurestii si acum e la vecini la trupele de comando

  2. maries securistul careiului din anii 1980 esti dus iarasi cu pluta ai inbatranit ai scleroza stai langa nepoti pana nu umbla nimeni in trecutul tau de securist si ajungi la bulau pentru toate prostile pe care le ai facut

Comentariile sunt închise.

- Advertisment -spot_img

Cele mai populare

Comentarii recente