Sâmbătă, Guvernul a adoptat Bugetul pe 2025 și l-a înaintat Parlamentului. Cheltuielile pentru Sănătate sunt semnificativ mai mari, acest sector bugetar înregistrând printre cele mai mari creșteri de finanțare anul acesta. Proiectul include și o estimare a execuției bugetare pe 2024, care arată că Ministerul Sănătății a cheltuit mai puțini bani decât în 2023, în ciuda crizei majore de finanțare a sectorului sanitar din România.
Bugetul Ministerului Sănătății pentru 2025 crește cu 35,1% față de nivelul realizat efectiv în 2024, de la 20,71 miliarde lei la 27,99 miliarde lei.
Conform datelor Ministerului Finanțelor, Ministerul Sănătății a încheiat anul 2024 cu o execuție bugetară de 20,71 miliarde lei, sub nivelul din 2023 (21,79 miliarde lei).
Bugetul CNAS / FNUASS
Bugetul FNUASS, care asigură finanțarea principalelor programe de sănătate din România și este administrat de CNAS, va crește în 2025 cu 3,7 miliarde lei (sau 5,1%) față de nivelul de anul trecut, ajungând la 77,2 miliarde lei (15,4 miliarde euro).
Din acest buget, 5,67 miliarde lei vor fi asigurate prin subvenții de la bugetul de stat, în scădere față de nivelul din 2024 (5,97 miliarde lei) sau din 2023 (10,36 miliarde lei).
Marea parte a fondurilor va proveni din contribuțiile de sănătate plătite de angajați și angajatori, în valoare de 66,4 miliarde lei (în creștere de la 60,9 miliarde lei în 2024).
În 2024, bugetul FNUASS a fost de 73,5 miliarde lei (14,8 miliarde euro), un nivel maxim istoric pentru România, conform execuției bugetare preliminate.
Bugetul inițial al FNUASS, aprobat de Parlament, a fost de 62,36 miliarde lei (12,5 miliarde euro), însă guvernul a suplimentat fondurile de câteva ori pe parcursul anului trecut pentru a asigura finanțarea sistemului sanitar.
Contracte cost-volum și cost-volum-rezultat
Proiectul de buget prevede o limită de 6,2 miliarde lei pentru contractele cost-volum şi cost-volum-rezultat în 2025, în creştere faţă de nivelul din ultimii ani, de 4,3 miliarde lei.
“În anul 2025 se autorizează Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să negocieze şi să încheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat în limita sumei de 6.200.000.000 lei”, prevede proiectul de buget.
Contractele cost-volum şi contractele cost-volum-rezultat reprezintă mecanisme care au ca scop creşterea accesului populaţiei la terapie, în condiţii de eficienţă, sustenabilitate financiară şi de predictibilitate a costurilor din sistemul de sănătate.
Sunt considerate contracte cost-volum contractele în care deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă (DAPP) se angajează să furnizeze gratuit un număr determinat de unităţi, pentru un număr determinat de pacienţi, pe o anumită perioadă de timp, în condiţii specifice, precum şi contractele în care deţinătorul autorizaţiei se angajează să furnizeze medicamentul inclus în listă cu un anumit preţ negociat, pentru o anumită categorie de pacienţi, pe o anumită perioadă de timp.
În cazul contractelor cost-volum-rezultat, DAPP se angajează să furnizeze gratuit un număr determinat de unităţi, pentru un număr determinat de pacienţi, pe o anumită perioadă de timp, în condiţia atingerii unei ţinte terapeutice stabilite.