Ministrul Finanțelor, Ioana Petrescu, a declarat marți că va continua unele programe lansate de predecesorul său, întrucât nu este genul care să strice ce au început alții, menționând planul de restructurare a ANAF, convenit cu BM, de unde România a tras un miliard de dolari, și plățile în numerar.
„ Nu sunt o persoană care să distrugă ce s-a făcut înainte, voi continua anumite proiecte. Cum este planul cu Banca Mondială, care a fost început la sfârșitul anului trecut, de restructurare a ANAF „, a spus Petrescu.
Ea a dat ca exemplu și plafonarea plăților în numerar, o altă măsură ” foarte bună „ pe care intenționeză să o ducă până la capăt.
„ Se știe că plafonarea plăților în numerar reduce evaziunea, reduce spălarea banilor și toate operațiunile negative corelate „, a explicat Petrescu.
Ea a dat aceste exemple în contextul în care a explicat că măsurile fiscale din planul de guvernare Ponta III nu pot fi luate dacă nu se va eficientiza colectarea.
„ Ca atare, devine o prioritate care se va realiza prin reducerea evaziunii fiscale. Am în vedere mai multe măsuri „, a spus anterior Petrescu.
În toam na anului trecut, România a exercitat opțiunea de tragere a sumei de 700 milioane de euro (circa un miliard de dolari) din împrumutul de politici de dezvoltare cu opțiune de amânare a tragerii (DPL-DDO) contractat de la Banca Mondială în anul 2012.
Împrum utul a fost contractat în baza consolidării cadrului macroeconomic și a îndeplinirii măsurilor de reformă atașate împrumutului, asociate sectoarelor energie, sănătate, managementul finanțelor publice și administrare fiscală. Cea mai importantă componentă a programului o reprezintă restructurarea ANAF, atât la nivel central cât mai ales la nivelul administrațiilor regionale și locale.
La începutul anului, Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de ordonanță de urgență, prezentât de MEDIAFAX, care releva că Guvernul vrea să interzică plata în numerar pentru cumpărările de terenuri, case și mașini, indiferent de valoarea acestora, atât cumpărătorul, cât și vânzătorul riscând o amendă de 20% din valoarea tranzacției.
Această prevedere urma să fie valabilă atât pentru firme, cât și pentru populație și cuprindea toate tipurile de imobil, precum și orice fel de autovehicul, indiferent dacă este la prima vânzare sau second-hand.
De asemenea, Guvernul introducea noi plafoa ne privind plățile maxime pe care firmele le pot efectua zilnic în numerar, precum și plățile în numerar pe care poate să le facă populația către firme.
Astfel, plățile în numerar pe care le pot efectua firmele între ele și către persoane fizice urma să fie limitate la 2.000 de lei pe zi, de la 10.000 de lei pe zi, respectiv 5.000 de lei pentru un singur furnizor, și să fie introdus un plafon de 10.000 de lei pentru astfel de plăți între persoanele fizice.
În prezent, plafoanele zilnice pentru plățile în numerar între firme sunt de 10.000 de lei pe zi, respectiv de 5.000 de lei către același furnizor și de 10.000 de lei în cazul plăților către rețelele de magazine de tipul Cash & Carry, nivel care va fi păstrat.
În același proiect sunt limitate și comisioanele interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare, prin ale cărei terminale se realizează plata la comerciant, la 0,2% pentru cardurile de debit și la 0,3% pentru cardurile de credit.
Această ultimă prevedere a stârnit reacția promptă a sistemului bancar, iar lobby-ul bancherilor ajutați și de banca centrală a făcut ca Guvernul să renunțe la aprobarea acestor prevederi prin OUG.
Premierul Victor Ponta a anunțat la începutul lunii februarie că plafonarea plăților în numerar și limitarea comisioanelor interbancare la tranzacțiile prin carduri vor fi aprobate prin lege de către Parlament.
Ulterior, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avut o poziție critică față de aceste măsuri, declarând că limitarea plăților în numerar, mai ales la tranzacții cu terenuri, amintește de dictonul „drumul spre iad e pavat cu bune intenții „ . Isărescu a opinat atunci că inițiatorii nu cunosc birocrația mare a unei astfel de tranzacții și se miră că multe terenuri sunt nelucrate.
