Premierul Ilie Bolojan afirmă că recesiunea tehnică înregistrată la finalul anului 2025 reprezintă o etapă previzibilă în procesul de transformare a economiei românești. Într-un mesaj publicat vineri pe Facebook, acesta subliniază că România nu se confruntă cu „o criză”, ci cu o perioadă de corecție economică menită să consolideze fundamentele economice ale țării.
Declarațiile vin după ce Institutul Național de Statistică a anunțat că economia României a înregistrat o creștere de 0,6% în 2025, însă a intrat în recesiune tehnică, Produsul Intern Brut scăzând cu 1,9% în trimestrul IV față de trimestrul III – al doilea trimestru consecutiv de contracție.
Schimbarea modelului economic
Premierul explică faptul că, în 2025, România a început tranziția de la un model economic bazat pe deficit și consum la unul axat pe investiții, productivitate, exporturi și disciplină bugetară. Potrivit acestuia, recesiunea tehnică temporară reprezintă un efect inevitabil al acestei schimbări.
El subliniază că noul model urmărește o creștere economică sănătoasă, fundamentată pe producție internă, nu pe împrumuturi.
Analiza comparativă: 2024 vs. 2025
În mesajul său, premierul compară evoluțiile economice din 2024 și 2025. Anul 2024 a fost caracterizat de:
- un deficit bugetar ridicat, estimat la 8–9% din PIB
- un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB
- o creștere economică modestă, sub 1%
Deși stimulul fiscal a fost puternic, acesta nu s-a transformat într-o creștere economică robustă. În plus, INS a raportat recesiune tehnică în primele două trimestre ale anului 2024, cu scăderi de 0,4%.
Premierul explică faptul că o mare parte din cheltuielile bugetare din 2024 a fost direcționată către consum și acoperirea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către investiții care să genereze dezvoltare economică reală. Totodată, consumul ridicat a alimentat importurile, iar inflația a diminuat efectele stimulului fiscal.
Corecția economică din 2025
În 2025, Guvernul a inițiat o corecție fiscală de aproximativ 1% din PIB, măsură care, potrivit premierului, a generat costuri sociale, dar a fost necesară pentru stabilitate. În ciuda ajustărilor, economia a continuat să crească cu 0,6%, susținută de investiții și factori structurali.
Premierul subliniază că problema principală nu a fost lipsa resurselor financiare, ci modul în care acestea au fost utilizate. Consolidarea fiscală, afirmă el, reprezintă o condiție esențială pentru credibilitate și dezvoltare sustenabilă.
O perioadă de corecție, nu o criză
În finalul mesajului, premierul transmite că România nu se află într-o criză economică, ci într-o etapă de ajustare necesară pentru a construi o economie mai competitivă și mai stabilă pe termen lung.
