Românii manifestă un interes redus pentru dezvoltarea de competențe noi și abilități digitale care să îi ajute să avanseze profesional, conform Eurostat, situându-se pe ultimul loc în UE la educație online.
Deși se înscriu la diverse cursuri de formare, unii români au o mentalitate nocivă – nu își doresc să învețe, ci să obțină doar o diplomă acreditată care să ateste competențe pe care în realitate nu le-au dobândit, arată o analiză realizată de Centrul de Formare APSAP privind comportamentul consumatorilor de cursuri.
Potrivit Eurostat, doar 10% dintre românii cu acces la Internet au urmat o formă de educație online, poziționând România pe ultimul loc în UE, departe de țări precum Irlanda (61% dintre utilizatori), Olanda (59%) sau Finlanda (53%). Cauzele includ rata scăzută de absolvenți de facultate, interesul redus pentru educația formală și dezvoltarea de competențe în general, precum și percepția eronată asupra învățării online, care în România este desconsiderată și văzută ca inferioară educației tradiționale desfășurate într-un cadru fizic.
„Românii vor cursuri ieftine, vânează reduceri și se implică minimal în procesul de învățare. Nu doar că lipsa de seriozitate este o problemă majoră, dar se ajunge la absurdități: unii cursanți chiar cer întrebările care „vor pica” la examen, ca să treacă mai ușor. Realitatea este tristă și revoltătoare: 20% dintre cursanții care susțin că au diplomă de licență nu au nici măcar bacalaureatul luat. Există programe de formare care impun studii universitare absolvite, iar condiția este clar publicată pe site-ul cursului. Cu toate acestea, unii încearcă să păcălească sistemul, prezentând în loc de diplomă de licență o foaie matricolă din liceu sau o diplomă de bacalaureat luată cu note mici. Aceste tentative nu sunt doar fraude, ci reflectă o mentalitate periculoasă: oamenii nu vor să învețe, vor doar hârtia care să le „ateste” competențele. Nu e de mirare că sistemul educațional românesc produce specialiști „pe hârtie”, dar fără cunoștințe reale”, explică Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP și fondatorul platformei cursuri-functionari.ro.
În plus, românii sunt deficitari la dezvoltarea de noi competențe din cauză că abandonează cursurile de formare. Peste 30% dintre cei înscriși renunță înainte ca formarea să înceapă, conform unei analize a Centrului de Formare APSAP realizate pe un eșantion de peste 3.000 de persoane care s-au înscris la cursuri în 2024. Abandonul vine, de cele mai multe ori, în momentul în care oamenii află că trebuie să depună documente doveditoare ale studiilor, trebuie să își aloce timp real pentru formarea teoretică și practică, există evaluări și un examen la final sau că există posibilitatea să nu absolve cursul dacă nu obțin nota minimă de trecere.
Conform unui studiu realizat de Centrul de Formare APSAP, pe un eșantion de peste 2.500 de respondenți la nivel național, aproximativ 30% dintre participanți au declarat că dețin un nivel avansat sau de expert în competențe digitale. În realitate, răspunsurile din cadrul aceluiași studiu arată că aceste competențe se rezumă, în principal, la „navigarea și căutarea eficientă pe internet” și „utilizarea aplicațiilor de birou”, ceea ce nu reflectă neapărat un nivel avansat de expertiză digitală.
Interesul românilor pentru dezvoltarea de competențe noi este corelat cu nivelul scăzut de educație al majorității populației. Conform Eurostat, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul tinerilor cu studii universitare, doar 1 din 4 tineri finalizând o formă de învățământ superior. La nivelul UE, 42% dintre persoanele cu vârsta între 25 și 34 de ani sunt absolvenți de studii universitare.
„Din păcate, România este inundată de pseudo-cursuri care promit succes rapid și venituri fabuloase, fără a oferi o formare reală. Multe persoane au fost păcălite de webinarii în care „trainerii” le-au prezentat rețete magice pentru îmbogățire. Aceste „programe” pretind că te transformă peste noapte în specialist în investiții, copywriter de succes, antreprenor prolific sau expert în marketing digital, cerând sume care variază între 200 și 5.000 de euro, fără a avea vreo acreditare sau recunoaștere oficială. Diferența dintre educația online de calitate și aceste scheme comerciale este imensă. Cursurile acreditate de statul român, oferite de instituții serioase, sunt esențiale pentru dezvoltarea competențelor profesionale, dar lipsa unei reglementări stricte a permis apariția unor escrocherii educaționale”, explică Fârșirotu.
